Editorial

Primăvară fierbinte în spitale

Cât de periculoasă este evoluția pandemiei în România nu ne-o spune numărul de noi infectări zilnice, cât cel al pacienților internați în spitale și în secțiile de terapie intensivă. Numărul de noi infectări este direct proporțional cu numărul de teste prelucrate și cu toții știm că ni se cam fâlfâie, nouă românilor, de testări.

În momentul de față, în spitalele din România, numărul bolnavilor internați cu COVID a ajuns la nivelul de la finalul anului trecut, când atingeam apogeul valului doi al pandemiei. Același lucru și în cazul pacienților din secțiile de terapie intensivă.

Luni, 15 martie, erau internați 11.238 de bolnavi cu COVID, dintre care 1.225 erau la ATI. În urmă cu o săptămână, în 8 martie, erau 9.825 de pacienți internați, dintre care 1.098 erau la terapie intensivă. O creștere cu 15% în 7 zile, în ceea ce privește numărul total de internați. Dacă se păstrează trendul, lunea viitoare numărul ar putea crește la 13.000. Recordul de bolnavi COVID internați în spitale a fost stabilit în 22 noiembrie: 13.685.

Există însă o mare diferență între perioada de vârf a valului doi al pandemiei și zilele pe care le trăim acum. Diferența se numește B.1.1.7. Este tulpina britanică a SARS-CoV-2, care este mai contagioasă dar și mai periculoasă. Infecția cu B.1.1.7 ar putea fi asociată cu un risc crescut de spitalizare și deces, spun autoritățile medicale. Și asta se vede în cifrele în creștere ale pandemiei din ultimele săptămâni, în ciuda campaniei agresive de vaccinare.

Riscul crescut de spitalizare este evident. Se vede până și în cifrele Grupului de Comunicare Strategică, care comunică doar ce vrea, cum vrea și când vrea. Și ne uităm la creșterea de la o zi la alta a numărului bolnavilor internați. În 15 martie au fost raportați 11.238 de internați cu COVID, în timp de în 14 martie erau 10.829. Cu 409 mai mulți. Iar cifra este și mai mare, dacă luăm în calcul că, în ultimele 24 de ore, au existat și externări din spitale. Creșterea din data de 14 față de data de 13 martie a fost și ea de 394. Și așa a fost aproape toată săptămâna. În 7 zile, numărul bolnavilor de COVID internați în spitale a crescut cu 1.413. 1.413 + cei vindecați și externați. La fel, ba chiar mai rău, a fost și cu o săptămână înainte, între 1 și 8 martie. Numărul pacienților internați a crescut cu 1.491.

Și că avem de-a face cu tulpina britanică o vedem când comparăm aceste cifre cu cele din valul doi. În săptămânile de vărf ale valului doi, între 9-15 noiembrie 2020 și 16-22 noiembrie, numărul pacienților internați a crescut cu 218, respectiv cu 779. Mult mai puțin decât acum.

România a fost mereu în topul țărilor europene cu cel mai mare coeficient de noi internări cu COVID. Au existat perioade, în a doua parte a anului trecut, când țara noastră avea coeficientul de internare de câteva zeci de ori mai mare decât orice altă țară. În săptămâna 12 – 18 octombrie 2020, coeficientul de noi spitalizări, la 100 de mii de locuitori, era în România de 120. În traducere, asta înseamnă aproape 3.500 de noi internări pe zi. Da, la acea vreme erau internați până și bolnavii asimptomatici, dar cifra e totuși uriașă. Mai degrabă fortață, din cine știe ce motive. De exemplu, pe locul doi în Europa la coeficientul de noi internări era Cehia, cu 52, adică de mai bine de două ori mai mic decât în România. Iar pe locul trei era Spania, unde coeficientul era 15, adică aproape de 10 ori mai mic.

Probabil cineva a urecheat autoritățile din România să facă ceva. Fie să nu mai mintă într-un asemenea hal, fie să trateze problema, dacă era una medicală. Așa că s-a renunțat la a interna asimptomaticii. Pe urmă valul doi a scăzut ca intensitate. Așa că a scăzut considerabil și coeficientul de noi internări la 100 de mii de locuitori.

Nu trebuie însă să ne bucurăm mult. Nu am coborât la nivelul mediu european, ci am atins performanța să pierdem locul întâi. În ultima săptămână de raportare a cifrelor către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, 23 februarie – 1 martie, coeficientul era 37.84. Doar în Cehia era mai mare, 112,89. În acea săptămână, numărul pacienților internați, potrivit Grupului de Comunicare Strategică, a crescut cu 873 față de săptămâna anterioară.

Era începutul creșterii. Cum am spus mai sus, în următoarele 7 zile, creșterea a fost de 1.491, urmată de o alta de 1.413. Și, probabil, vor urma altele. Iar creșterile le-au speriat până și pe autoritățile din România, care au “uitat”, în aceste ultime două săptămâni, să mai transmită cifrele către Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *