O parte dintre clujeni au reclamat în nenumărate rânduri că proiectul de amenajare a malurilor Someșului din cartierul Grigorescu nu seamănă cu cele din proiect. În replică, primarul Emil Boc a declarat că proiectul de amenajare nu a fost schimbat deloc. Reporterii Gazeta de Cluj au solicitat administrației o listă cu dispozițiile de șantier emise în cadrul lucrărilor la proiect. Aceste documente, ținute la secret de administrație, reprezintă o dovadă a schimbărilor care au avut loc față de proiectul original și reprezintă o dovadă a faptului că primarul Emil Boc a mințit atunci când a declarat că proiectul nu a fost modificat.
Faptul că proiectul de amenajare a malurilor Someșului din cartierul Grigorescu s-a transformat dintr-o „oază de verdeață” într-un „lac de ciment” este cunoscut de majoritatea clujenilor. În nenumărate rânduri, oamenii au reclamat acest lucru, dar primarul Emil Boc a declarat că nimeni nu a schimbat proiectul, în pofida faptului că diferențele sunt vizibile.
„Nu (s-au făcut modificări la proiect – n.red.). Este o informație falsă, proiectul se implementează exact conform graficului, nici nu putem să schimbăm configurația proiectului pentru că el așa a fost aprobat, în raport cu Uniunea Europeană. Noi, dacă am modifica proiectul, am risca să pierdem finanțarea europeană, cine își poate permite așa ceva? Proiectul se impplementează exact așa cum a fost el aprobat în consiliul local, exact așa cum a fost licitat și autorizat, exact așa îl veți regăsi la final, un spațiu de calitate a vieții după model european, în urma unui concurs internațional de soluții am implementat acest proiect. Cu alte cuvinte, vom avea mai mult spațiu verde, mai mulți arbori plantați, mai multe zone de promenadă, mai mult spațiu de calitate, astfel încât nu veți recunoaște anul viitor, la sfârșitul proiectului, acest nou spațiu din Grigorescu. Pot apărea observații, e bine că sunt, că cetățenii sunt atenți la aceste detalii”, declara în noiembrie 2022 Emil Boc la radio.
Normativele din domeniul construcțiilor specifică faptul că un proiect poate fi modificat prin intermediul dispozițiilor de șantier.
Potrivit ORDINULUI nr. 1.943 din 19 decembrie 2001, dispoziția de șantier reprezintă documentația emisă pe parcursul execuției lucrărilor de construcții, urmare a necesității unor modificări/completări de soluții tehnice. Urmărirea aplicării dispoziției de șantier se face de către un Diriginte de Șantier autorizat, la fel ca pentru realizarea întregului proiect.
Pentru proiectul pus în discuție, modificările față de proiect au constat în folosirea unor cantități mai mari de ciment și piatră, constatare care poate fi făcută prin comparația imaginilor din cadrul proiectului cu ceea ce s-a realizat.
”Calitățile” primăriei conduse de Emil Boc
În această ordine de idei, în noiembrie 2022 am solicitat Primăriei Cluj-Napoca să transmită câte dispoziții de șantier au fost semnat în cadrul acestei lucrări, cine a solicitat dispozițiile și ce prevedea fiecare în parte.
Pentru că răspunsul întârzia să apară, a fost deschis un proces împotriva Primăriei Cluj-Napoca pentru instanța să oblige autoritatea să respecte Legea informațiilor publice.
În urma faptului că Tribunalul Cluj a notificat administrația locală că este dată în judecată, la sfârșitul lunii ianuarie 2023, instituția condusă de primarul Emil Boc a oferit un răspuns incomplet.
”(1) Până la aceasta dată, s-au emis un număr de 36 de dispoziții de șantier. (2) În urma execuției lucrărilor, au fost identificate mai multe probleme de ordin tehnic, care au fost transpuse sub forma de note de constatare asumate de către proiectant, executant și supervizor. (3) Soluțiile prevăzute în cadrul dispozițiilor de șantier emise până la această dată reglementează proiectul tehnic la situația din teren, ținând cont de aspectul arhitectural și urbanistic, siguranța în exploatare, etc. (îmbunătățirea infrastructurii rutiere (carosabil, trotuare și alei), a sistemului de semaforizare, sistemului de irigații, sistemului de iluminat public, accesul mai facil la zona de agrement, etc.)”, se arată în răspunsul Primăriei Cluj-Napoca.
Folosindu-se de acest răspuns, în cadrul procesului, juriștii primăriei s-au apărat spunând că
”având în vedere faptul că s-a procedat la comunicarea informațiilor solicitate de reclamant, nu se poate reține un refuz din partea autorității publice de a comunica informațiile de interes public, nu se poate reține existența unui exces de putere al autorității publice, așa cum eronat susține reclamantul” și au cerut respingerea plângerii.
Procesul a fost judecat de Ana Maria Luca de la Tribunalul Cluj care a dat câștig de cauză primăriei pe următoarele considerente.
”(…) ținând cont de dispozițiile legale anterior amintite (legea 544/2011, OUG 57/2019, n.red.) se poate concluziona că Primăria Municipiului Cluj-Napoca nu are capacitate procesuală în prezenta cauză, această capacitate aparținând Municipiului Cluj-Napoca, motiv pentru care instanța va admite excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăria Municipiului Cluj-Napoca și va respinge cererea de chemare în judecată (…) ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință. Trecând de acest aspect, instanța observă că, așa cum rezultă din răspunsul la fila 21, reclamantului i s-a răspuns solicitării sale trimise pe email în data de 21.11.2022, astfel încât cererea sa este fără obiect”, arată o parte din motivarea judecătorească a procesului.
În acest fel, cel puțin pentru moment, clujenii nu vor afla cât ciment a fost turnat în plus pe malurile Someșului față de cât prevedea proiectul inițial și câte dale de granit au plătit pentru ca zona să fie… curată!, cum îi place edilului.
Dedicație de 100 de milioane pentru clujeni
În mod normal, proiectul de modernizare a malurilor Someșului din zona cartierului Grigorescu ar fi trebuit finalizat vara aceasta, însă Primăria Cluj-Napoca a amânat termenul de finalizare a lucrărilor pentru la toamnă.
Însă, ținând cont de faptul că proiectul în baza căruia au fost câștigate fondurile europene a suferit cel puțin 36 de modificări, sunt mari șansele ca cererile de rambursare a fondurilor să fie refuzate, iar o parte din sume să fie plătite din bugetul local, adică din banii clujenilor. Practic, există o posibilitate ca societatea civilă, care își exprimă constant nemulțumirea despre modalitatea în care sunt executate aceste lucrări, cu mult ciment și dale de piatră în detrimentul spațiului verde să plătească aproape 100 de milioane lei.
Asociația clujeană ”Someșul nostru” a atras atenția asupra faptului că proiectul cu care s-a atribuit licitația de execuție a lucrărilor din cadrul ”Remodelarea malurilor Someşului în Municipiul Cluj-Napoca, zona 1 – Lunca Someşului Mic” nu este respectat. În baza acestui proiect (Rethinking Someș) realizat în 2017 și făcut de firma spaniolă Studio
PRACTICA Sociedad Civil, Primăria Cluj Napoca a accesat bani europeni prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
”Împreună cu revitalizarea platoului Sălii Sporturilor „Horia Demian” și reabilitarea zonei Parcului Feroviarilor, acest proiect contribuie la crearea unui culoar de mobilitate de-a lungul malurilor Someșului. Câştigătorul licitației este Asocierea ACI Cluj (lider) – SOCOT SA – Simacek Facility Services. Valoarea lucrărilor este de 95.686.035,58 lei (fără TVA), iar durata de execuţie este de 19 luni”, arăta un comunicat al primăriei clujene din septembrie 2021.
Ce prevedea proiectul
În proiectul adjudecat de asocierea de firme se prevede crearea unei ample zone de tip shared-space prin extinderea și modernizarea rețelei de alei pietonale și velo precum și a spațiilor publice aferente:
– realizarea unui pod pietonal în zona Parcul Rozelor – Grigorescu;
– creșterea suprafeței de zone verzi;
– plantări arbori;
– dotări de agrement;
– locuri de joacă pentru copii;
– mobilier urban modern;
– iluminat public inteligent;
– rețele Wi-Fi;
– stații de încărcare biciclete, trotinete, autovehicule electrice și hibrid.
SURSA:Gazeta de Cluj