Fosta judecătoare clujeancă, Andrea Chiș, care a ocupat și un post în CSM, atrage atenția asupra unui fapt extrem de alarmant pentru funcționarea societății: justiția din România a devenit un sistem piramidal controlat de o mână de oameni. Din aceste motive în presă apar aproape zilnic semnalări de cazuri aproape grotești în care justițiabilii mor cu legea în mână și inculpații sunt spălați pe bandă rulantă de faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Fosta judecătoare clujeancă Andrea Chiș a făcut un raport despre ce s-a întâmplat cu legile care guvernează justiția în ultimii 6 ani. Potrivit concluziilor, „sistemul judiciar din România a devenit (…) o structură de tip piramidal, ce poate fi controlată de cei aflați în vârf, adică de o mână de judecători și procurori, în mâinile cărora se află cariera fiecărui judecător și procuror din România. Studiul făcut de fosta judecătoare a fost publicat în revista Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C Brătianu” al Academiei Române.
Andrea Chiș susține că legile justiției din perioada 2017-2018 „au preluat exemplele de „așa nu“ din sistemele altor state, bazate pe un sistem de pedepse (răspunderea penală, disciplinară și civilă) și recompense (promovarea), instrumentele fiind concentrate în mâinile unei elite din interiorul sistemului judiciar, în cazul României în mâinile unor judecători și procurori din CSM.
Legile din 2017-2018 votate de parlament și apoi completate de diferite ordonanțe de urgență au condus la „monstruozitatea numită Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), numită peiorativ Secția Specială (cu acronimul sugestiv de „SS“), care a fost menită să urmărească anumiți magistrați incomozi, un exemplu elocvent fiind acela al procurorului șef al Parchetului European și, în același timp, să protejeze persoane din diverse zone politice și economice”, arată Andrea Chiș.
Ea continua și precizează că Inspecția judiciară (IJ) a fost complet subordonată inspectorului-șef iar în cazul promovărilor în funcții de execuție la nivelul tribunalelor și al curților de apel, „a fost introdusă o procedură de promovare efectivă, ce presupune evaluarea lucrărilor și a conduitei celor care au trecut examenul scris (de tip grilă) de promovare pe loc la un anumit grad de instanță”, fiind eliminat examenul scris, existent în vechea lege, acesta „fiind singurul considerat obiectiv de judecătorii și procurorii din sistemul judiciar”.
La fel, în cazul promovării la instanța supremă, a fost „eliminată proba scrisă cu caracter practic prevăzută de art. 521 alin. 2, lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, probă considerată, de asemenea, un examen obiectiv”.
Fosta judecătoare mai precizează că cele două puteri politice, legislativul și executivul, dar și unii reprezentanți ai judecătorilor din CSM-ul precedent, așa cum rezultă din structura votului pe avizele privind legile justiției date de Plenul CSM, au susținut că noile legi ale justiției intrate în vigoare în a doua jumătate a anului 2018 întăresc independența judecătorilor și a sistemului judiciar în general.
„Majoritatea judecătorilor și procurorilor a susținut, însă, opusul, prin vocea adunărilor generale, ca și prin scrisoarea deschisă semnată de 3 701 judecători și procurori, adică peste 50% din totalul posturilor ocupate. Memoriul a fost semnat și de 175 de auditori de justiție.
Acest memoriu, asumat individual de fiecare dintre semnatari, a jucat un rol important nu doar în dejucarea planurilor de marketizare a noilor legi ca fiind benefice pentru sistemul judiciar, ci, din păcate, și asupra carierelor semnatarilor”, mai arată fostul magistrat.
Trei legi pentru justiție
Pe 16 decembrie 2022, au intrat în vigoare trei noi legi ale justiției, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Chiș spune că ele repară o parte din răul făcut de modificările legilor precedente. „Spunem o parte, pentru că, pe de o parte, conțin încă o serie de prevederi cu consecințe toxice pentru sistemul judiciar, mărind competențele Secției pentru judecători și întărind rolul președinților instanțelor, în special al celor de la curțile de apel, contribuind la consolidarea structurii piramidale deja existente”.
Despre noua Secție de investigare a infracțiunilor din Justiție, Chiș arată că „membrii CSM aleg procurorii care pot (sau nu sunt capabili) să îi ancheteze în cazul săvârșirii unor infracțiuni de orice natură.
De altminteri, așa cum s-a și văzut, dintre procurorii care și-au depus candidatura după intrarea în vigoare a legii, Plenul a propus doar un număr inițial de șase, dintre care trei s-au și pensionat în cursul aceluiași an”.
Altă critică a noilor legi vizează faptul că „dintre funcțiile de conducere de la nivelul instanțelor, doar președinții dau concurs, noua reglementare înlăturând concursul pentru funcția de vicepreședinte, care exista în vechea reglementare încă anterior anului 2018.
Toate celelalte funcții se ocupă prin numire de către Secția pentru judecători, la propunerea președintelui instanței, după consultarea judecătorilor.
De reținut este faptul că în cazul președintelui, judecătorii instanței nu sunt consultați, ceea ce este o anomalie a legi”, mai arată Andrea Chiș.
Asta în condițiile în care Colegiul de conducere al instanței este format în majoritate, din judecătorii cu funcții de conducere, cu alte cuvinte, tot din oamenii președintelui.
Cercetată de Inspecția Judiciară
Andrea Chiș a fost judecătoare timp de aproape 30 de ani. Acum este lector la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca, predând disciplina Drept procesual civil. A lucrat la Curtea de Apel Cluj și a fost aleasă în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În perioada când lucra la Curtea de Apel Cluj a fost verificată de Inspecția Judiciară pentru că a acuzat-o pe Dana Gîrbovan, actuala președintă a instanței clujene, că s-a întâlnit cu Florin Iordache, pentru a-și negocia o funcție în Guvern.
Este nașa de căsătorie a Adinei Lupea, o altă judecătoare cunoscută din Cluj-Napoca care a ieșit în pensie. Chiș a fost căsătorită cu procurorul DNA Doru Țuluș. A fost una dintre persoanele apropiate de fostului decan de la Facultatea de Drept din cadrul UBB, Liviu Pop.
SURSA: Gazeta de Cluj