Administrația liberală clujeană, obligată să plătească instanței cheltuieli de judecată de aproape 5000 de lei, întrucât face uz de termeni improprii care lipsesc din legislația națională, revoluționează Regulamentul de Urbanism printr-un nou termen: „parazitar”.
Uneori nerozia administrației clujene este fără de margini: Primăria Cluj-Napoca nu doar că vrea să inventeze apa caldă, dar mai adaugă un nou termen în domeniul urbanismului, constituind pe această cale un cod administrativ specific doar municipalității clujene și marcat de nulitate.
Haideți să aflăm împreună cu ce se ocupă Primăria Cluj-Napoca, Direcția Generală de Urbanism, Biroul Strategii Urbane…
Concret, prin Sentința civilă nr 2221/2019 pronunțată de Tribunalul Cluj, instanța a hotărât anularea parțială a Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic General în sensul înlăturării în totalitate din cuprinsul său a sintagmelor „corpuri parazitare”, „clădiri parazitare” sau „corpuri de clădiri parazitare”, motivând decizia prin constatarea că „definirea acestora nu are loc nici în cuprinsul actului normativ și nici al altor acte de nivel superior. Această sintagmă nu este folosită de către legiuitor în legislația specifică de urbanism. Înțelesul noțiunii de parazitar este unul ambiguu, fiind folosit probabil la nivel figurat. Deși noțiunea permite a se intui cu oarecare determinare ceea ce s-a dorit a se reglemnta de către autoritate, totuși acest lucru nu este suficient pentru a se respecta exigențele de predictibilitate și claritate a textului căci, în lipsa unei definiții clare a termenului nu este posibilă stabiliraea sferei de aplicare”, se arată în motivarea Sentinței pronunțate de Tribunalul Cluj.
În aprilie 2018, Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca era acționat în judecată iar instanța era solicitată să se pronunțe pe marginea anulării parțiale a PUG-ului aprobat prin HCL 493/22 12 2014 ca nelegal.
În motivarea cererii, reclamanta (E Martech Euroline SRL) a arătat că în Regulamentul Local de Urbanism, aferent PUG-ului, se utilizează sintagme precum corpuri parazitare, clădiri parazitare și nu se permit intervenții care permanentizează corpurile parazitare, nu este admisă reparația capitală, restructurarea în orice scop a clădirilor parazitare. De asemenea, reclamanta a arătat că răspunsul la plângerea fomulată denotă „disprețul autorității publice locale față de normele legale obligatorii de tehnică legislativă (Legea nr.24/2000) și față de exigențele constituționale de claritate și predictibilitate ale actelor normative într-un stat de drept”. Astfel, Consiliul local nu ar fi respectat prevederile legale invocate, potrivit cărora textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, să nu se folosească termeni cu încărcătuă afectivă, forma și estetica exprimării să fie precisă și clară.
În același sens, s-a arătat că nici Legea nr 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice și nici Legea nr 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitecurat-ambientale a clădirilor, nici Regulamentul General de Urbanism aprobat prin HG nr 525/1996, nici Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanism nu folosesc vreunul din conceptele echivoce susmenționate.
În fine, după întâmpinarea depusă de Consiliu local în mai 2018, a urmat un răspuns la întâmpinare din partea reclamantei, iar dosarul a fost rejudecat.
Totuși, tărărșenia ar fi pornit de la faptul că Direcția Județeană de Cultură Cluj a refuzat avizarea documentației privind reabilitarea termică, reparații interioare și exterioare, înlocuire tâmplării exterioare la construcția din str 13 Septembrie, iar refuzul a fost motivat în sensul că Regulamentul Local de Urbanism nu permite refacerea „corpurilor parazitare”.
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul „parazitar” se referă la organisme animale sau vegetale (care trăiește și se hrănește pe seama altui organism) sau la oameni (care trăiește ca un parazit).
Înțelesul propus de pârât, în acest caz: Consiliul local, prin întâmpinare, acestei sintagme – de inutil, de prisos, care nu are nici un rost, comportă un înțeles figurat.
În plus, instanța constată că termenul „parazitar” și sintagma „corpuri parazitare” nu sunt folosite în sensul lor curent din limba română, „nu este o noțiune consacrată legislativ și nici nu este definit sensul în care este folosită în actul administrativ normativ criticat în cuprinsul actului”.
În consecință, instanța anulează în parte Regulamentul Local de Urbanism (RLU) aferent Planului Urbanistic General al mun Cluj-Napoca aprobat prin HCL 493/2014, în sensul înlăturării din cuprinsul regulilor specifice a sintagmenlor corpuri parazitare, clădiri parazitare sau corpuri de clădiri parazitare.
Și obligă Consiliul local să plătească reclamantei cheltuielile de judecată în valoare de 4850 de lei cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Ce face Consiliul local Cluj? Reinventează limba română, dar și limbajul specific domeniului urbanism.
Și revoluționează Glosarul de termeni din RLU cu următoarea definiție a termenului „parazitar”:
„Parazitar – (în sensul prezentului regulament, despre o construcție/clădire sau corp de construcție/clădire) construcție, structură sau clădire, de regulă de dimensiuni reduse în raport cu clădirea principală și subordonată funcțional construcției/clădirii principale (funcțiune anexă sau extindere a funcțiunii principale) care, prin poziție, aspect și mod de organizare determină disfuncții sau duce la deprecierea calității arhitecturale la nivelul clădirii principale, a ansamblului sau țesutului urban”, notează arhitectul Daniel Pop, Arh. Andreea Mureșan și consemnează consilierul Ion Buligă, care devin cu acest prilej un soi bizar de lingviști într-ale urbanismului clujean, contrar oricărei logici și norme a limbii române.
Poate de aia urbanismul clujean este varză, iar haosul imobiliar e la el acasă în Cluj-Napoca, întrucât arhitecții clujeni revoluționează limba română în loc să fie preocupați de propriul domeniu de activitate.
