In evolutia sa indelungata de 15-20 de ani, ateroscleroza parcurge trei stadii:
Stadiul preclinic – apar tulburari ale metabolismului lipidic (valori crescute ale colesterolului, betalipoproteinelor si trigliceridelor);
Stadiul clinic manifest – apar, in plus, tulburari locale ale arterelor afectate, precum si simptome generale: balonari, dureri de cap, astenie generala, ameteli, oboseala, insomnii matinale, tulburari de echilibru, slabirea memoriei, nervozitate, agitatie sau depresie, racirea extremitatilor, dureri la mers, carcei;
Stadiul leziunilor organice (complicatiilor) – se produc astupari de vase cu cheaguri de sange (tromboze) sau cu bule de grasime (embolii), obliterarea progresiva a vaselor (stenoza), dilatari patologice, localizate, ale arterelor (anevrisme), rupturi vasculare, aparitia de depozite lipidice bine delimitate, galbene (pe pleoape, brate, genunchi, fese etc.).
Cardiopatia ischemica manifesta, consecinta a atermatozei arterelor coronare, prezinta manifestari dureroase, deosebit de grave: accident vascular, angina pectorala, sindrom intermediar si infarct miocarrdic.
Profilaxia este cea mai sigura cale de … tratament.
Cel putin in cazul persoanelor cu predispozitie ereditara, ea trebuie inceputa inca de la tinerete prin promovarea unui stil de viata echilibrat, cu evitarea celor 3 S:
surmenajul – prin respectarea numarului normal de ore de munca si de somn, odihna active, evitarea enervarilor si a surescitarilor, a starilor conflictuale si a stresului, program redus sau schimbarea locului de munca, concedii fractionate sau pensionare anticipate;
sedentarismul – prin masaj, gimnastica respiratorie si circulatorie, fizioterapie, drumetii/plimbari zilnice de 5-7 km, munca fizica usoara si practicarea jocurilor sportive in aer liber: saritura la coarda, ciclism, natatie, patinaj, schi) si
supraalimentatia – renuntarea sau limitarea consumului de grasimi animale: carne si organe, peste gras si icre, oua, branzeturi grase si fermentate, dulciuri intens rafinate, alcool, tigari si cafea si inlocuirea lor cu grasimi vegetale, peste si preparate din peste, fructe si legume proaspete, ceaiuri.
In acest mod, este limitatata actiunea factorilor de risc si se previn evolutia, recidivivele si complicatiile bolii. Statisticile arata ca incidenta hipercolesterolemiei la populatiile vegetariene sau semivegetariene este mai redusa cu 20-50 %, comparativ cu marii consumatori de produse animaliere, chiar si in tarile europene puternic industrializate.
Modificarea alimentatiei in sensul prezentat anterior determina largirea apreciabila a arterelor afectate la 82 % din bolnavi, chiar si fara un tratament medicamentos specific.
Curativ, se recomanda atat medicamente specifice (menite sa asigure stabilitatea coloidala a plasmei, sa inhibe sinteza endogena a colesterolului, sa mobilizeze lipidele fixate pe artere si sa dizolve trombii formati), cat si produse cu actiune indirecta (hormoni tiroidieni, iod, sedative, antispasmodice, antihipertensive, psihotrope etc.), precum si interzicerea categorica a fumatului.
Plantele folosite (papadia, sulfina-galbena, coacazul-negru, catina, macesul, vascul, anghinarea, mesteacanul, talpa-gastii, afinul, rozmarinul, patlagina, arnica, hreanul, prazul, ceapa, tomatele, usturoiul, coada-soricelului, secara, traista-ciobanului, orzul, graul, fasolea, lamaiul, paducelul etc.) trebuie sa preintampine sinteza excesiva a colesterolului si depunerea lui pe peretii vaselor de sange, sclerozarea acestora si formarea de ateroame cu efect obstruant.
Un aport specific in prevenirea sau tratarea aterosclerozei il pot avea produsele apiterapeutice: mierea, laptisorul de matca, polenul, otetul de mere cu miere si tinctura de propolis, precum si drojdia de bere.
