Vremea planurilor cincinale a apus demult. Cu toate acestea, autoritățile locale continuă să-și bată capul în privința viitorului, prin intermediul “strategiilor de dezvoltare”. Această preocupare este, întrucâtva, firească, dacă proiectele incluse în planul de dezvoltare sunt și transpuse în practică. Ce ne facem însă, dacă actuala Strategie de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, adoptată cu greu în 2014 și valabilă până în 2020, este deja depășită? În acest caz este înaintat un nou plan de acțiune, cu aceiași ”specialiști”, dar pentru o perioadă mai mare de timp, cât pentru încă vreo două mandate în fotoliul de primar. Poate, poate va răsări și o gură de metrou, printr-un cotlon ascuns al orașului.
În condițiile unui ritm accelerat de dezvoltare al orașului, edilul clujean a anunțat ieri că Primăria are în vedere elaborarea unor strategii de dezvoltare pentru următorii treizeci de ani, după modelul marilor orașe europene.
„Pregătesc actualizarea tuturor strategiilor de dezvoltare a municipiului.
Ca o noutate, vreau să propun o strategie de dezvoltare a orașului cu o viziune pentru următorii 30 de ani, până în 2050.
Consider că este obligatoriu ca orașul să aibă nu doar strategia de dezvoltare prevăzută de lege, elementară, pe următorii 7 ani, ci și una pentru următorii 30 de ani. Așa fac toate marile orașe-magnet, aflate în creștere, iar această strategie trebuie actualizată din 5 în 5 ani. Spre exemplu, planul urbanistic zonal general aprobat în 2014 este depășit deja în foarte multe situații”, a declarat Emil Boc, la un post de radio local.
CITEȘTE ȘI: Avem Strategii de Dezvoltare pana in 2020. Si la ce ne ajuta?
Întrucât tot mai multe persoane se orientează spre mediul urban, spre marile orașe unde oferta de pe piața muncii este mult mai variată, edilul clujean consideră că o asemenea preocupare este absolut necesară:
”La oraș găsești șansa unui loc de muncă mai bun, o calitate a vieții mai bună, mijloace de distracție, divertisment, cultură.
Vreau să avem o strategie coerentă, drept țintă anul 2050.
Toate marile orașe așa fac, dau ca exemplu Seul (capitala Coreei de Sud – n.r.), oraș care și-a dublat populația în 30 de ani, având o strategie actualizată din 5 în 5 ani.
Voi apăsa butoanele în perioada următoare pentru a elabora strategiile de dezvoltare a Clujului cu țintă următorii 30 de ani”, a conchis Emil Boc.
Ultima strategie de dezvoltare a municipiului pentru 2014-2020 include peste zece direcții de acțiune, iar suma totală pentru realizarea acestor proiecte este de cca 440 mil euro. Ne referim la strategia valabilă încă până în 2020, care a adunat periodic, cel puțin teoretic, echipele de specialiști pentru actualizarea programelor și pentru urmărirea modului în care sunt implementate.
Cu toate aceste working group-uri adunate periodic, planul de acțiune este unul depășit, conform declarației primarului. Iar aceasta pentru că, de fapt, întâlnirile de lucru au existat mai mult sau mai puțin.
Dacă ne referim doar la excluziunea socială – existența grupurilor vulnerabile, dezavantajate, maginalizate, discriminate și stigmatizate cultural – ei bine, atunci elanul administrativ ar trebui să fie puțin mai temperat.
Proiectul Pata-Cluj, despre care Emil Boc spunea, în octombrie 2018, că este un ”proiect finalizat anul trecut și continuat de către Primăria Cluj-Napoca”, nu se mai prea aude mare lucru. Aceasta pentru că, în primăvara anului trecut, reprezentanții de seamă ai Primăriei, au dat afară mai toată echipa de specialiști. Din care a rămas doar coaja instituțională.
Puterea unui proiect stă tocmai în know-how… dar care e ascuns în echipă. Nu în procese verbale. Nu în deconturi. Nu în fișiere excel. Și sigur nu în șefi. În echipă. Iar municipalitatea a anihilat tocmai echipa.
Mai multe detalii găsești aici: Țeapă de zile mari: samsarul Emil vinde caroserii fără motor norvegienilor
Prin urmare, discutăm despre ”specialiști”. Înainte de a propune noi strategii de dezvoltare, care pot umple sertarele în întregime, ar trebui să discutăm despre experții implicați în redactarea, analiza și implementarea acestor proiecte strategice. Dacă ne lipsim de profesioniști, de cei mai buni dintre aceștia, atunci râmănem cu tovarășii cei mai docili.
În ce măsură strategiile redactate vor putea fi și realizate, acest aspect depinde de profesionalismul și pregătirea echipelor de lucru. Cu cine va implementa proiectele de dezvoltare ale orașului, primarul Emil Boc?
Putem avea, bunăoară, autobuze electrice cu sutele, câtă vreme Compania de Transport Public este susținută anual din fondurile bugetului local – bani publici, iar întreaga entitate este una încuscrită și întovărășită, sub conducerea inconfundabilului director Liviu Neag, rămas la butoane de pe vremea lui Ceaușescu.
Așadar, ce ”butoane” va acționa Emil Boc pentru strategiile cu țintă lungă, care ochesc anul 2050? Din câte se pare, au rămas aceleași ”butoane”.
E cunoscută mândria specifică provinciei, mai ales când vine vorba de municipiul Cluj-Napoca.
Probabil vă sunt cunoscute ″realizările″ din Orașul Comoară: semnarea hârtiilor, adică a unor acte oficiale; demararea proiectelor; numărul extrem de redus al proiectelor europene implementate; participări la conferințe, forumuri și alte diverse saloane. Rezultatele nu ne privesc. Se discută doar despre inițierea procedurilor. Care sunt considerate deja reușite.
Concret, ne confruntăm cu: problemele ecologice de la Pata Rât, absența incluziunii sociale a grupurilor defavorizate sau de alte etnii, tema simplă a salubrizării – a curățeniei din oraș, a deficiențelor înregistrate constant la nivelul transportului public în comun, a neputinței și neglijenței cu care administrația tratează problemele persoanelor cu dizabilități, ale celor cu deficiențe de auz sau de vedere. Cu ce ″proiecte″ și ″programe″ vine Primăria în sprijinul acestor persoane?
Citim, în schimb, despre raportul Eurostat sau despre articole din revista Vogue, care ne învață pe noi, clujenii, ce oraș minunat avem. Clujul este ″orașul sigur″, care dezvoltă tot soiul de parteneriate cu Universitatea, iar noi nu știam de existența acestora?! Oricum, aceste aspecte sunt prevăzute în Strategia de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Cum, nu știați? De ce oare mai mor tinerii pe trecerile de pietoni, dacă orașul e atât de ″sigur″?
Cum s-a schimbat viața comunitară din oraș de când au fost implementate atâtea aplicații inovative? Concret.
În acest răstimp, aflăm că deasupra Strategiei de Dezvoltare – depășită, dar încă valabilă, până în 2020 – au lucrat zeci de experți și că lucrurile merg neașteptat de bine. Echipele de lucru nu au confruntat datele și nu le-au sincronizat, nu a existat nici o etapă de armonizare ale tuturor capitolelor și tematicilor din cadrul acestei planificări etc.
Strategiile propuse au lăsat demult în urmă planurile cincinale comuniste. Măcar Emil Boc să ne spună cât de bine vom trăi în viitor, cât de liniștiți putem fi în privința zilei de mâine, asupra căreia se apleacă tovarășii ”specialiști” din Primărie, chiar dacă în viața de zi cu zi nu o simțim pe pielea noastră.