Urmare a faptului ca azi Curtea Constitutionala a decis, in unanimitate, ca alesii locali care sunt condamnati la inchisoare cu suspendare isi pierd mandatul, prefectul judetului Cluj, Gheorghe Vuscan, a explicat pentru Ziar de Cluj ce va face cu primarii, in urma deciziei Curtii.
Ziar de Cluj a incercat sa afle de la prefectul Gheorghe Vuscan ce va face acesta, in urma deciziei de azi a CCR. Gheorghe Vuscan a afirmat ca primarii care au incalcat legea au fost suspendati din functie de fiecare data, conform legilor in vigoare.
“Decizia CCR nu schimba punctul nostru de vedere (al institutiei Prefectului – nr) pe care l-am pastrat si l-am avut si pana in acest moment. Interpretarea legii am facut-o in toate situatiile de pana acum, asa cum a decis astazi CCR. Nu ne schimba deloc pozitia, indiferent despre ce primar a fost vorba am aplicat aceeasi reteta, chiar daca am produs la vremea respectiva multe nemultumiri. Noi am aplicat corect legea. Asa vom face si de aici incolo.”
In opinia lui Gheorghe Vuscan, exista mai multe lacune legislative privind reglementarile statutului alesilor locali. Un pardox este cel al primarului cu sentinta de condamnare definitiva caruia i-a fost acceptat dosarul de candidat, iar acum Institutia Prefectului este nevoita sa ii revoce inainte de termen mandatul de primar. Primarul din Cojocna, Teodor Bucur, ales pe listele taranistilor, a fost condamnat in anul 2014 la trei ani de inchisoare, cu suspendare, dupa ce a fraudat bugetul Casei de Pensii Cluj, cu celebra smecherie a pensiilor de refugiat. Teodor Bucur a fost acuzat de procurorii clujeni ca a creat un prejudiciu de 521.000 de lei prin ”rezolvarea” a 63 de dosare de refugiati pentru diferite persoane in varsta, in urma carora acestea au beneficiat de pensii de refugiati.
“Exista situatii paradoxale din punct de vedere al reglementarilor, inclusiv la primarul din Cojocna. I s-a aprobat dosarul de candidatura, stiindu-se ca are o sentinta de executat cu suspendare si totusi a candidat, a castigat si dupa ce i s-a aprobat dosarul, noi venim sa il suspendam prin ordin sa ii inceteze mandatul, inainte de termen, a calitatii de primar. Aici e un paradox legislativ, dar noi vom trata lucrurile conform legii si vom proceda in momentul in care vom primi si o explicatie de la directia juridica a ministerului, vom proceda in acest sens”, a declarat Gheorghe Vuscan.
Primarul comunei Sacuieu, Gheorghe Cuc a fost condamnat de doua ori la inchisoare. Prima infractiune a primarului Gheorghe Cuc este legata de „circulatia pe drumurile publice fara permis” si dateaza din 2011. Gheorghe Cuc a circulat fara permis pana a fost prins de politisti. Asta nu s-a intamplat o data, ci de mai multe ori, spun procurorii. A doua infractiune comisa de Gheorghe Cuc si sanctionata de Judecatoria Huedin se refera la „neglijenta in serviciu”. Prin ordin de prefect, primarul comunei Sacuieu a fost revocat din functie in mandatul 2012-2016 iar acum se pune problema daca pentru condamnarile respective va mai putea fi inca o data sanctionat administrativ.
“La Sacuieu, problema iar este una speciala pentru ca acolo noi am dispus incetarea mandatului prin ordinul prefectului pentru condamnarea definitiva care exista. Acuma fiind alt mandat, iar va fi o intrebare de natura juridica daca se mai suspenda aceasta functie inainte de termen, pe baza sentintei definitive existente. O situatie nereglementata si va trebui sa cerem un punct de vedere juridic de la nivelul minsiterului”, a afirmat Gheorghe Vuscan.
Ioan Morar, primarul liberal al comunei Rasca, a fost condamnat in noiembrie anul trecut de Judecatoria Huedin la inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu. Sentinta nu a fost insa definitiva, putand fi atacata. Din aceasta cauza, prefectul Gheorghe Vuscan va astepta definitivarea cauzei.
“Stim ca la Rasca exista o speta. Noi am contactat secretarul primariei inca dinainte de alegeri. Am aflat de pe site-ul Curtii de Apel ca exista si acolo o sentinta definitiva si irevocabila, numai ca noi nu putem emite acel ordin pana cand secretarul comisiei nu intocmeste un referat si ne transmite acel referat, cu speta respectiva insotit de sentinta. Ori, pana in acest moment noi nu am primit acest referat de la secretarul comunei Rasca, in consecinta nu am putut lua o decizie. Vom face solicitare in scris instantiei sa primim si noi o hotarare completa nu doar minuta de incheiere a sedintei de pe site. In toate cazurile vom dispune aceleasi masuri pe care le-am dispus si pana acuma, chiar daca se suprapune motivatia CCR cu ceea ce am aplicat si noi pana acum vom aplica in continuare aceeasi metoda si vom trata in aceeasi reglementare legala situatiile care sunt in judetul Cluj”, a declarat Gheorghe Vuscan.
Pentru o mai buna intelegere a ceea ce urmeaza sa se intample din punct de vedere legal, am incercat sa „traducem” pe intelesul nostru si al cititorilor nostri, cu specialistul langa noi, comunicatul de presa dat azi de Curte, dupa luarea deciziei de azi. Din punctul nostru de vedere, distingem urmatoarele aspecte:
1. Decizia face delimitare clara intre natura deciziei Justitiei privind alesul (condamnare sau achitare) si modul de individualizare a pedepsei. Aceasta „despartire a apelor” se opune “banalizarii” condamnarii de catre alesi (si ce daca e condamnat, ca e “doar” cu suspendare), si pastreaza greutatea deciziei Justitiei: condamnat, deci vinovat!
“Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de catre instanta judecatoreasca nu este decat un mijloc de individualizare a executarii pedepsei, care, desi are un impact direct, negativ asupra activitatii alesului local daca pedeapsa trebuie executata in regim de detentie, intrucat este doar o consecinta a condamnarii, ea vizeaza indirect valoarea protejata, respectiv integritatea alesului local”.
2. Ca urmare, daca e vinovat, alesul a afectat (prin fapta condamnata) o valoare fundamentala garantata de Constitutie. Banuim ca CCR se va referi in motivare la valoarea dreptatii, din moment ce pomeneste de art. 1 alin 3:
“Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”.
3. Decizia CCR trateaza si problema valorii “sociale” a condamnarii si vorbeste despre impactul “social” al unei decizii care il arata pe ales ca vinovat in fata legii. Aceasta inseamna ca Justitia nu are doar valoare punitiva, ci si valoare sociala.
“Curtea a retinut ca, prin institutia incetarii de drept a mandatului alesilor locali in cazul unei condamnari penale la o pedeapsa privativa de libertate, valoarea sociala protejată este integritatea persoanei care detine mandatul si exercita demnitatea publica pentru care a fost aleasa”.
4. Daca a afectat o valoarea fundamentala, inseamna ca alesul nu mai intruneste conditia necesara ocuparii unei functii publice, anume integritatea.
“Constatarea ilicitului penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva inlatura prezumtia de nevinovatie a persoanei acuzate si plaseaza prin ea insasi alesul local in afara cadrului legal de exercitare a functiei“.
5. Prin urmare, un condamnat (chiar cu suspendare) nu mai poate invoca „suspendarea” ca si cum ar fi „achitare” si nu mai are dreptul de a ocupa o functie publica, intrucat i s-a infrant prezumtia de nevinovatia si s-a dovedit lipsa lui de integritate. Si asta e valabil cat timp tine suspendare, plus perioada de incercare stabilita de Justitie.
6. Decizia sa refera la primari si la presedintii de CJ, insa CCR o extinde, de fapt, in mod implicit, asupra tuturor alesilor si numitilor, indiferent de functia ocupata:
“(…) dovedeste o distinctie aleatorie si arbitrara pe care legiuitorul o realizeaza cu privire la infractiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejeaza valori sociale identice sau similare; pe de alta parte, creeaza privilegii pentru persoane care exercita atributii de putere publica – consilieri locali si judeteni – si care, alaturi de primari si presedintii de consilii judetene, se incadreaza in aceeasi categorie juridica a alesilor locali, dar carora nu li se aplica sanctiunea incetării de drept a mandatului”.
7. Prin urmare, decizia are aplicabilitate si pentru parlamentari (e de asteptat ca CCR sa detalieze in motivare) si pentru alti demnitari condamnati cu suspendare. E doar o chestiune de timp si de procedura pana cand CCR va statua in mod expres acest lucru. Daca nu o va face, exista cai legale de a cere de la CCR sa o faca (un CJNC ridicat de Presedintele tarii, de Presedintele CSM sau de Presedintele ICCJ, atunci cand vreun parlamentar condamnat cu suspendare nu va avea mandatul intrerupt de catre Parlament).
8. Cei condamnati cu suspendare, au de acum toate “sansele” constitutionale de a fi respinsi de catre presedintele Klaus Iohannis daca este propus ca Premier in toamna (daca cineva ii citeste corect decizia CCR).
9. In mod cert, va trebui modificata legea care prevede aplicarea pedepselor complementare (art. 66 alin 1 literele a si b) si k) din Codul Penal:
a) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice;
b) dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat;
k) dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
Prin urmare, in urma deciziei de azi a CCR, cel condamnat cu suspendare dar caruia nu i s-a luat de catre Justitie dreptul de a fi ales sau numit intr-o functie publica, pierde acest drept de jure. Practic CCR cere ca aceste prevederi sa fie puse in mod obligatoriu in acord cu decizia data azi. Orice demnitar condamnat (indiferent daca e cu suspendare sau executare) va avea interzis la functii publice (cel putin pe perioada suspendarii pedepsei, daca nu si pe perioada de incercare).