Anul trecut, în spitalele din Cluj au fost tratați peste 250.000 pacienți. Din cauză că în Cluj vin foarte mulți bolnavi din alte județe, unitățile sanitare nu se pot încadra în suma prevăzută de contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Cluj. Anul trecut, contractul a fost depășit cu 55 milioane lei, sumă ce reprezintă 10% din valoarea totală clauzei contractuale. Banii care sunt peste contract reprezintă cheltuiala spitalului și CAS nu îi va deconta niciodată. Așa se generează datorii și liste de așteptare. Din aceste situații se vede că sistemul sanitar este prost gândit și se ajunge la situații care vin în contradicție cu legea care prevede că asiguratul are dreptul la servicii medicale.
În România, relația contractuală dintre spitale și casele de asigurări de sănătate este cel puțin bizară. CAS nu le plătește spitalelor serviciile medicale prestate, ci încheie un contract cu unitățile sanitare, pe o anumită sumă (stabilită de CAS). În suma respectivă, spitalele trebuie să se încadreze timp de un an. Dacă nu le ajung banii, ghinion! Trebuie să scoată din piatră seacă bani ca să trateze pacienții, pentru că e dreptul lor legal la tratament.
În Cluj, un județ cu un aflux foarte mare de pacienți, de cele mai multe ori în spitale sunt tratați mai mulți pacienți decât suma prevăzută în contract.
Contract depășit cu 10%
În Cluj, în toate spitalele din județ au fost tratați 250.749 de pacienți, potrivit datelor centralizate de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Cluj. Numărul de pacienți a fost mai mare decât valoarea contractului astfel că s-a depășit suma alocată de CAS pentru anul respectiv.
“Valoarea contractului încheiat pe anul 2016 între CAS Cluj și unitățile sanitare cu paturi din județ a fost de 499.729.488,45 lei. Suma realizată de unitățile sanitare cu paturi din județ peste valoarea contractul încheiat cu CAS Cluj a fost de 55.179.026,59 lei”, se arată într-un răspuns furnizat de reprezentanții CAS Cluj, la cererea săptămânalului Cluj 100%.
Deci, valoarea contractului a fost depășită cu 10%. Ce reprezintă acei bani? Îi mai decontează cineva vreodată spitalelor? Răspunsul este simplu: NU. Acei bani pot fi considerați munca voluntară a spitalelor, sunt bani care rămân „în aer”, este „producția” peste contract a spitalelor, adică cheltuiala spitalului.
Spitalul Județean a tratat peste contract de 6,8 milioane lei
În anul 2014, Spitalul Județean Cluj, cel mai mare din județ, a depășit contractul cu CAS cu aproximativ 870.000 lei, în anul 2015, contractul a fost depășit cu 6,5 milioane lei și anul trecut, contractul a fost depășit cu 6,8 milioane lei.
“CAS decontează sumele contractate cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, însă depășirile de contract nu sunt decontate și reprezintă cheltuiala spitalului. Am solicitat CAS, în numeroase rânduri, suplimentarea sumelor contractate și recuperarea acestor diferențe. Răspunsul a fost că, în lipsa unei rectificări bugetare în acest sens, CAS se află în imposibilitatea de a aloca suplimentarea sumelor solicitate”, a declarat Flavia Topan, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.
Spitalele raportează la CAS ce au făcut peste contract
Deși CAS nu le decontează spitalelor sumele cheltuite peste contract pentru tratarea pacienților, le solicită documente pentru acei bani.
„Acei bani sunt servicii medicale, pacienți în plus față de ce s-a contractat cu Casa de Asigurări. Noi tăiem factură către CAS, ne înregistrăm cu factura respectivă. Dreptatea este și la mine și la Casă pentru că ei nu pot să plătească mai mult decât prevede contractul, eu nu pot să refuz pacienții și atunci este o sumă pe care și noi și Casa o înregistrăm și rămâne acolo înregistrată”, a precizat Mihai Mleșnițe, managerul Institutului Regional de Gastroenterologie și Hepatologie prof. dr. Octavian Fodor Cluj-Napoca.
Datorii din cauza contractului prost gândit?
Acest contract dintre CAS și spitale este sursa perfectă pentru datorii și liste de așteptare. O recunosc chiar cei care conduc spitalele. Cu jumătate de gură admit că este o problemă în acest mod de finanțare.
Vasile Mureșan, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Leon Daniello Cluj-Napoca spune că, de regulă, din depășirea valorii contractului se ajunge la datorii, dar din fericire spitalul pe care îl conduce a reușit să gestioneze situația și să nu se ajungă la datorii. La fel se întâmplă și la celelalte spitale din Cluj pentru că directorii s-au obișnuit cu situația și „întind” banii.
Liste de așteptare și epuizarea banilor de analize
Dacă situația datoriilor a fost depășită de spitalele din Cluj, rămâne problema listelor de așteptare și a epuizării fondurilor pentru analize și investigații medicale. La Spitalul Județean, banii pentru analize se termină rapid, iar pacienții fie își fac analizele pe banii lor, fie așteaptă cel puțin o lună până prind iar rând la analizele gratuite.
„Sumele alocate de CAS, destinate, de exemplu, investigațiilor imagistice (RMN, CT, radiografii, mamografii) sunt, la rândul lor, limitate. În consecință, la un număr mare de pacienți, care necesită investigații complexe, cum se întâmplă în cazul spitalului nostru, banii alocați se epuizează în primele zile ale fiecărei luni. Ceea ce înseamnă că, pentru ca pacienții să beneficieze de gratuitatea serviciilor de imagistică medicală, suntem nevoiți să îi programăm luna următoare. Astfel, chiar dacă spitalul are în dotare trei echipamente RMN și patru echipamente CT, nu putem funcționa la capacitate maximă, în relație contractuală cu CAS, fiind constrânși de sumele mici alocate”, a afirmat Flavia Topan.
Ce strategie au spitalele
Cum se descurcă spitalele din Cluj în aceste condiții și cum reușesc să întindă banii cât mai mult ca să poată primi tot fluxul mare de pacienți?
„Pe plan intern, pentru a micșora costurile de spitalizare și pentru a obține cele mai mici prețuri de achiziție (la o calitate cât mai bună) pentru medicamente, reactivi, consumabile, materiale sanitare etc., spitalul organizează licitații cu fază finală electronică, tocmai pentru a acoperi, în suma alocată de CAS, cât mai multe cazuri”, a precizat Flavia Topan.
Situația se va repeta atâta timp cât contractul se menține
Directorii spitalelor din Cluj subliniază că nu se va schimba nimic atâta timp cât se menține acest gen de contract. Deci, să ne obișnuim în continuare cu gândul că vom avea liste de așteptare și că vom plăti în continuare analize care ar trebui să fie gratuite.
„Se întâmplă ce s-a întâmplat și ce se va mai întâmpla. La spitale vin mai mulți pacienți și practic spitalele gestionează mai mulți pacienți cu banii de la mai puțini pacienți. De exemplu, într-o lună, dacă un spital are contractați 1.000 de pacienți, cu banii pe care îi primește de la 1.000 de pacienți face 1.200 de pacienți. Toate sunt bune și frumoase până când spitalul reușește să acopere tot ce este necesar pentru pacienți și necesar. Problema devine critică dacă banii respectivi nu ajung pentru numărul acela mare de pacienți”, a subliniat Mihai Mleșnițe.
Exemplu concret de pacient „pățit”
În acest joc cu reguli absurde, pacientul este, bineînțeles, cel care are cel mai mult de suferit. Plata analizelor medicale este cel mai mic necaz.
“Am suferit o intervenție chirurgicală minoră, în ambulator – mi s-au scos 3 nevi. Pe fișa pe care am primit-o de la registratorul medical – unde m-am dus cu trimitere de la medicul de familie, pe care scria că trebuie scos doar unul, scria că se utilizează și se deconteaza pentru intervenție 1 ml anestezic, plus alte câteva consumabile. Doar că medicul a constatat că sunt mai rezistentă decât ar fi crezut, și că, de fapt, trebuie înlăturați trei nevi. Pentru că alăptam, l-am rugat pe medic să îmi spună exact cât anestezic a utilizat și de care, ca să văd în cât timp aș putea relua alăptarea, în condiții de siguranță. Și am aflat că s-au folosit, în total, 17 ml. Eu nu am mai semnat nimic, când am plecat acasă. Nu știu cum a decontat restul de substanță”, a povestit Cristiana P. din Cluj-Napoca.