Plimbată pe la 10 medici, cu 4 diagnostice eronate, 7 tratamente greşite. O fetiţă de un an şi 3 luni e bine acum, dar nu datorită medicilor din spitalele de stat

La doar un an şi 3 luni, o fetiţă a văzut mai mulţi medici şi asistente decât alţi oameni într-o viaţă întreagă. Pentru ceea ce s-a dovedit a fi un herpes, fetiţa a fost plimbată între 10 medici.

Deşi avea o rană cumplită, pustule şi plângea de durere, medicii au refuzat să o interneze, susţinând că nu reprezintă o urgenţă medicală.

Pentru un părinte, cea mai mare tortură e să îi fie copilul bolnav. Un copil bolnav, căruia să nu îi poţi alina suferinţa îţi sfâşie sufletul. Iar Anca e unul din părinţii care s-a “lămurit” cu sistemul. A încercat din răsputeri să aibă încrede în medicii care au plimbat-o de la unul la altul, cu o fetiţă care plângea şi suspina de durere în braţe.

O afecţiune aparent banală, herpes, a fost diagnosticată după o săptămâna, timp în care un copilaş de puţin peste un an a primit multe tratamente greşite, a fost traumatizată de nişte indivizi pentru care munca în sistemul medical nu înseamnă împlinire şi bucurie, ci pontaj şi bani putini încasaţi la sfârşit de lună.

Anca a încercat să ne spună, cât mai obiectiv posibil, ce a pătimit. Ea, ca mamă, mai puţin. Dar fiica ei…

E o scrisoare scrisă cu lacrimi în ochi, cu pumnii strânşi, pe rând, pentru a descătuşa furia şi sentimentul de neputinţă.

“Feţita mea, în vârstă de 1 an şi 3 luni, de luni dimineaţă a prezentat o simplă umflătură în zona anusului. Nu părea nimic îngrijorător, s-a aplicat crema de gălbenele şi până a doua zi am urmărit să vedem evoluţia ei. Peste noapte nu a fost deloc bine şi a doua zi am ajuns la urgenţă la Pediatrie 1, unde ne-au zis că este probabil o fisură anală redirectionandu-ne spre chirurgie. Acolo se confirmă o posibilă fisură anală şi primeşte tratament pentru aceasta, dar cu trimitere spre Spitalul de Boli Infecţioase, deoarece li se pare suspect şi e posibil sa fie ceva boală virală. Ajung la Infecţioase, de unde îmi spune aşa, după ochi că fetiţă este posibil alergică la crema de gălbenele şi se recomandă altă cremă, cu recomandarea unui consult dermatologic.
 
Ajung cu ea acasă, iar seara la ora 23 face temperatura 39.2, având şi frisoane. Chem salvarea şi echipajul îmi zice de o posibilă dermatită şi, totuşi, aflându-ne şi în plină erupţie dentară febra e de la dinţi. Şi cum făcusem şi vaccinul de 1 an săptămâna trecută, e posibil şi de acolo. Ne este prescris alt tratament şi, dacă rana se extinde să revenim la spital. Între timp, starea rănii de la funduleţ s-a agravat, extins şi infectat.

Mergem miercuri la medicul de familie, o trece imediat pe antibiotic, deoarece şi lor li se părea a fi o fisură anală suprainfectata şi trebuie tratament chirurgical. Se face trimitere la chirurgia din policlinică. Acolo, când ne vede chirurgul îşi pune mâinile în cap şi ne face urgent trimitere cu internare la Pediatrie 1, secţia chirurgie, pentru a fi curăţată rana. Bineînţeles, acolo mi-au chinuit-o spărgând beşicuţele cu apă şi ne refuză internarea, ca nefiind de competenţa lor şi medicul de familie mai bine mă trimitea la dermatolog şi nu la ei, pentru că ei sunt chirurgi şi ştim prea bine ce fac chirurgii.

Mi se scrie alt tratament şi plec cu fetiţa la ora 18 să caut dermatolog. Unde, că nici ei nu au ştiut unde să mă trimită, pentru că la spitalul de dermatologie nu aveau medic de gardă. Ajung la Pediatrie 2, întreb de dermatologie şi mi se spune că nu au şi de acolo plec urgent la Pediatrie 3. Acolo au văzut-o şi mi-au zis că e un posibil herpes, dar nu sunt siguri nici ei şi e nevoie de consult dermatologic. Am plecat cu tratament pentru herpes până dimineaţă, ce dau de un dermatolog.

În tot acest timp, fetiţă urla de durere, refuză să mai facă scaun. Făcuse deja beşici cu apă care se umflau se spărgeau şi tot aşa, era rana totală şi se extindea ..nimeni nu ştia ce are.

Postez problema mea pe un grup de mămici de pe facebook în speranţa că găsesc un medic sau o clinică privată unde pot să plec cu ea. Mi se indică medici şi clinici de dermatologie pentru consult, iar a doua zi, care era deja joi, încep să dau telefoane cu rugăminţi să fim primiţi, dar bineînţeles că nimeni nu te primeşte fără programare, chiar dacă am specificat că este foarte urgent şi e vorba de un copil de 1 an. Mă duc iar la medicul de familie, care sună urgent un dermatolog din policlinică şi ni se spune că abia vineri ne poate primi. Într-un final, ajung joi după-masă la o clinică privată, unde mi se spune şi acolo că este un posibil herpes şi se prescrie un tratament, care nici măcar nu se aduce în ţara noastră. Seara caut de urgenţă alt medic şi tot la aceeaşi clinică dau de un un alt dermatolog, care într-un final ne primeşte vineri dimineaţă, printre programări şi ia urgent proba direct de pe rana… era suspectă de un streptococ sau o candida. Îi sunt prescrise nişte creme cu antibiotic, iar de la a doua aplicare deja se vedeau îmbunătăţiri.

Merg vineri după masă şi la dermatologul din policlinică pe care l-a sunat medicul de familie şi acolo mi se spune că ar fi un herpes şi primeşte tratament pentru el. Totuşi, peste weekend mai apar ceva bubiţe în zona părţii genitale şi se prescrie de către medicul de la clinica privată un sirop pentru herpes. Până la urmă, rana a început să se vindece şi marţi s-a recoltat sânge pentru a afla dacă totuşi nu a fost şi un herpes…după 7 zile a veni rezultatul care este echivoc şi trebuie repetat peste două săptămâni… deci aşteptăm. Dar suntem fericiţi că a început să se vindece.

Nu ştiu cine se face vinovat de plimbările noastre de la un spital la altul şi dacă se făcea internarea nu mai suferea atât fetiţa, cât şi noi.

Din câte am înţeles, managerul spitalului s-a scuzat pentru lipsa dermatologului şi că medicul chirurg care a refuzat internarea nu a considerat a fi o urgenţă medicală. Dacă considerăm că fetiţă nu a primit îngrijirile necesare să facem sesizare.

Suntem indignaţi pentru că am fost purtaţi şi am ajuns tot la privat să rezolvăm o problema medicală care se putea rezolva şi în spitalele de stat pe care le avem.

Fetiţa mea de un an şi 3 luni a primit cel puţin vreo 7 reţete, de la fiecare unitate medicală câte una. Şi a fost văzută de cel puţin 10 medici. Deci, nu ştiu ce aş mai putea să zic..”

Anca trage o linie. A plătit peste 800 de lei pe consultaţii şi analize şi peste 200 pe tratamente. Într-o ţară care le promite copiilor că îi va trata gratuit. Nopti nedormite, durere in suflet si multa amaraciune.

Întâmplător, Anca a avut de unde să scoată aceşti bani. Nu ar fi contat dacă ea ar fi mâncat doar pâine şi ar fi băut apă, tot restul lunii. Dar sunt alţii care nu au de unde să ia 1.000 de lei pentru a plăti incompetenţa si indiferenţa unor medici deja plătiţi.