În centrul Clujului, pe strada Regele Ferdinand nr. 33, se află Oficiul Poștal 1 al Poștei Române. Aici persoanele cu dizabilități sunt întâmpinate, la intrarea principală de pe strada Regele Ferdinand, de următorul mesaj: „Accesul persoanelor cu dizabilități se face pe la poarta nr. 2 str. Poștei – Vă mulțumim – ”:
Persoanele în scaun cu rotile care au nevoie să acceseze acest oficiu poștal, după ce înconjoară clădirea, găsesc ghereta firmei de pază, iar în curte o intrare cu scări, nici vorbă de rampă de acces.
Personalul de pază ne-a informat că o astfel de rampă nu există, la întrebarea reporterului Ziar de Cluj dacă există măcar o rampă mobilă, care să poată fi instalată la cerere, persoana de la poartă răspunzând că nu există nici o astfel de rampă.
Așadar, accesul persoanelor cu handicap locomotor în Oficiul Poștal 1 pare a fi imposibil, de pe strada Regele Ferdinand, unde există o îngustă ușă rotativă de lemn, de pe vremea lui Ceaușescu, accesul cu scaunul cu rotile fiind blocat complet, iar pe cea de-a doua intrare persoanele cu dizabilități putând urca doar dacă sunt ajutate să își ridice scaunul pe cele 3 trepte.
Ovidiu Săcară, directorul Oficiului Județean de Poștă Cluj, a explicat că oficiile poștale dispun totuși de rampe mobile, disponibile la cerere:
„La solicitarea clientului cu asemenea probleme se montează o rampă metalică mobilă. Toate oficiile poștale, acum 15 ani, au fost dotate cu aceste rampe mobile metalice, tocmai ca să nu afecteze designul oficiilor și să se adapteze pentru fiecare oficiu în parte.
La intrarea de pe strada Poștei este un portar, este o firmă de pază. Firma de pază are un telefon la poartă și îi solicită dirigintei să se organizeze pentru a primi clientul respectiv. E o rampă formată din două bucăți care se aliniază și se adaptează pe calea de rulare a căruciorului, deci nu e o mare filozofie. Până în prezent, eu nu am avut știință (de astfel de solicitări – n.r.). Posibil să fi fost, că tocmai de asta ne-am dotat subunitățile, măcar subunitățile mari din mediul urban. Dar nu pot să zic că sunt solicitări. Posibil să fie, pur și simplu ocazionale.
Majoritatea sediilor au fost renovate; într-adevăr, sunt unele care ar trebui să intre în renovare. În funcție de bugetul pe care ni-l alocă Compania Națională, automat intrăm în modernizări. Noi, oficiile județene de poștă, nu avem personalitate juridică. Personalitatea juridică este a companiei, la București. Ori, noi nu putem angaja nicio cheltuială fără implicarea centralei CNPR.”
Așadar, atâta timp cât Poșta Română nu alocă fonduri pentru modernizarea oficiilor județene, acestea vor rămâne cu dotările pentru persoane cu dizabilități de acum 15 ani, acele rampe mobile care îi descurajează pe cei care ar dori să le folosească.
O persoană cu dizabilități care ar dori să intre în Oficiul Poștal 1, după ce vede anunțul de la intrarea principală, după ce ocolește clădirea până la cea de-a doua intrare, spre care este direcționată conform anunțului, riscă să se izbească de răspunsul portarului, care să-i spună, la fel cum ne-a zis și nouă, că nu există o rampă mobilă. Dacă totuși reușește să ceară această rampă, până este informat dirigintele poștei, până ajunge rampa la fața locului, persoana în scaun rulant trebuie să aștepte. O situație, bineînțeles, descurajantă, acesta fiind și motivul pentru care nu există astfel de cereri.
Un posibil motiv pentru care Poșta Română nu face investiții pentru modernizare l-a explicat Radu Nechita, conferențiar dr. la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB:
„Pe de o parte, Poșta este în urmă pentru că nu s-au făcut investiții, pe de altă parte, este foarte interesant să nu faci investiții, pentru că atunci pot să o cumpere mai ieftin cei care ar vrea să pună mâna pe ea!”
