În ultima parte a serialului despre spitalele de stat, veți face cunoștință cu un institut renumit al cărui site nici măcar nu funcționează ca să poți trimite un amărât de mail. Ce credeți că răspund managerii instituțiilor care au ”mici” probleme de comunicare cu pacienții?
Pacientul care încearcă să obțină informații pe cale virtuală de la unele instituții medicale din Cluj-Napoca se lovește de indiferență când nu i se răspunde sau de o ”ușă” blocată: când formularul de contact nu merge. Institutul Regional de Gastroenterologie ”Prof. Dr. Octavian Fodor” a pus la dispoziție pe site un formular de contact însă când am încercat să trimit un mesaj, deși am completat toate câmpurile necesare, nu am primit confirmarea că s-a trimis. Am repetat operațiunea, însă a fost fără succes de fiecare dată. Răspunsul standard a fost că trebuie completate toate câmpurile obligatorii; erau deja scrise, dar robotul era orb la ele. Nici cu reprezentantul spitalului, Ziar de Cluj nu a avut succes deoarece directorul Mihai Mleșnițe nu a răspuns la telefon.
Un alt institut care are probleme la capitolul comunicare cu pacienții este Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj. După 21 de zile de la trimiterea mesajului pe calea formularului standard, răspunsul e încă pe drum, în cel mai fericit caz -dacă institutul ține să respecte cele 30 de zile care reprezintă termenul legal de răspuns și mă vor informa în ultima zi – sau în cel mai rău caz, nu vine. Problema cu termenul de 30 de zile e că o fi legal, dar nu moral să faci pacienții care vor să folosească mailul să aștepte aproape o lună pentru un răspuns. Din păcate, există oameni care așteaptă ani de zile un răspuns legat de transplanturi, așa că, prin comparație, faptul că omul plătit să răspundă la solicitările prin mail nu își face treaba sau reacționeză cu viteza melcului, e chestiune ”minoră”.
Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca nu se lasă mai prejos față de celelalte spitale și răspunde greu la mesaje. Nici de la ei nu am răspunsul cerut după aproape o lună, dar contactată telefonic Sanda Patrichi, directorul spitalului mi-a oferit amabilă câteva explicații.
”Această metodă e utilizată mai puțin din partea pacienților, ca și frecvență față de restul metodelor de comunicare. Pacienții care sunt în spital fie internați, fie ambulator, foarte mult practică comunicarea în format scris, respectiv prin chestionare sau cutiile de colectare în care am primit și sesizări, scrisori de mulțumire, și poezii, orice. Acesta a fost sistemul nostru inițial și am asigurat peste tot aceste cutii. Pe mail mai puțin ne abordează pacienții. Mailul este direcționat spre serviciul căruia i se adresează, că poate e spre serviciul medical, poate spre financiar, și la noi merge destul de repede răspunsul. Știți că termenul legal este de 30 de zile. Dar de obicei la noi se răspunde mult mai repede”, a declarat Sanda Patrichi pentru Ziar de Cluj. Eu sunt însă pacientul excepție și de această dată pentru că se apropie repejor termenul legal și nu am primit răspunsul solicitat.
Institutul Inimii ”Nicolae Stăncioiu” este ultimul personaj pe care îl prezentăm și din păcate, nu este unul pozitiv la capitolul comunicare prin e-mail cu cetățenii, deși admitem că are multe bile albe la alte capitole. De exemplu, în privința tratamentelor și specialiștilor sunt de nota 10. Dar nu au timp sau nu doresc să comunice cu ajutorul tehnologiei. Am scris un mail prin formularul de contact și nu am primit răspuns, deși au trecut cel puțin 20 de zile. Ziar de Cluj a încercat de două ori, în zile diferite, să îl contacteze telefonic și pe directorul Simionesu Tudor dar apelurile au fost ignorate cu grație.