Reportaj

Pe urmele unui elev din secolul XVII. Expeditia de Ciclism a Liceului Unitarian din Cluj a ajuns in Turcia

S-a nascut la Cluj in 1674. A fost elevul scolii unitariene din oras si la doar 18 ani a ajuns ca prizonier de razboi in Turcia. Aici a devenit un om important al sultanului si din Szekely Abraham devine Ibrahim Muteferrika, cel care in 1727 a pus bazele primei tipografii turcesti. 287 de ani mai tarziu, in 27 iulie 2014 40 de elevi ai Liceului Unitarian Janos Zsigmond au pedalat pe urmele acestuia din Cluj pana in Tekirdag, unde Muteferrika a fost talmaciul principelui transilvan Rakoczi Ferenc II, aflat in exil si unde clujeanul are si un monument.

Cea de-a X-a editie a Expeditiei de ciclism, devenita deja traditie in Liceul Unitarian din Cluj-Napoca i-a dus pe cei 40 de tineri pana in Turcia si inapoi. A fost cea mai lunga expeditie de pana acum, chiar daca din cei peste 2.500 de kilometri au pedalat 1.200, iar restul traseului l-au parcurs cu masina.

“De ani de zile merg in Turcia cu elevii mei cu autocarul, mai ales in zona Istanbul – Tekirdag, vroiam ca intr-un final sa ajungem si cu bicicletele pana acolo. Era o incercare pe care vroiam sa vad daca reusim s-o facem, iata ca am reusit. Si destinatia si frumusetea tarii si ospitalitatea oamenilor ne spuneau ca merita incercat la o editie jubiliara sa mergem chiar acolo. Mai este un aspect, noi avusesem un elev in secolul 17, Szekely Abraham se numea, era elev la Liceul Unitarian, a ajuns in Istanbul, iar sultanul l-a numit diplomatul sau personal, el a fost cel care a pus bazele primei tiparnite in Turcia, a tiparit primele carti, primele harti in Turcia, practic de 80 de milioane de turci este cunoscut sub numele de Ibrahim Muteferrika. Noi am fost foarte mandri ca am mers pe urmele unui clujean, mai ales unui fost elev de-al nostru si voiam neaparat sa ajungem pana la statuia lui la Tekirdag sa putem spune ca nu a fost uitat”, a punctat organizatorul expeditiei, profesorul Solymosi Zsolt.

Timp de 16 zile membrii expeditiei, coordonati de profesorul lor de religie, Solymosi Zsolt, au avut parte de o experienta unica, inedita, data de locurile vizitate, de oamenii pe care i-au cunoscut, de efortul fizic depus si de conditiile de trai, departe de confortul orasului. In tot acest timp, asa cum i-au obisnuit pe fani in ultimii ani au scris pe blog rezumatul zilei in fiecare seara.

“Anul acesta am reusit sa tinem trei bloguri diferite in trei limbi: maghiara, engleza si romana. Astfel toata lumea avea acces la informatie. Parintii, familiile au citit blogul in limba maghiara, prietenii nostri romani, presa romana au avut la dispozitie blogul in limba romana, iar turcii sau cei cu care ne-am intalnit pe drum puteau sa ne urmareasca in limba engleza. E o chestie inedita sa ai grija sa inteleaga toata lumea. Am aratat ca nu este ceva exclusiv maghiar”, a mai aratat coordonatorul expeditiei.

Au pornit prin Apuseni, prin Tara Motilor si au poposit o noapte la Rosia Montana. Biserica Unitariana este implicata in miscarea Salvati Rosia Montana. Ajuns in judetul Timis, la Orsova si au trecut Dunarea la Calafat. Prin Bulgaria au mers cu masinile si au trecut din nou pe pedalat de indata ce au intrat in Turcia. Au petrecut cinci zile de neuitat pe pamant turcesc si au ajuns in final sa il “intalneasca” si pe fostul lor coleg din secolul XVII, Ibrahim Muteferrika.

“Sunt mai multe puncte de reper in expeditia asta, care ne-au ramas intiparite in minte, chiar as incepe cu Tara Motilor. La Rosia Montana ne-am oprit o noapte, incercam sa fim parte dintre cei care vor sa salveze Rosia Montana asa ca am facut traseul in asa fel incat sa mergem pe acolo. Al doilea aspect este bineinteles Turcia, dar ma gandesc aici la oameni. In fiecare sat sau orasel sau comuna am fost intampinati cu ceai traditional, daca ne ploua ne invitau inauntru, daca era prea cald ne dadeau apa, deci a fost o relatie foarte, foarte frumoasa, am putut simti ce inseamna ospitalitatea turceasca. Trebuie sa ne gandim si la faptul ca noi suntem crestini, ei sunt musulmani. Intr-un sat micut de 500 de persoane imamul local ne-a aratat geamia lor, ne-a dat si un Coran, a fost o intalnire inedita. Al treilea aspect e sa vezi Marea Marmara de pe bicicleta, practic cand coboram spre Tekirdag, de la 5-6 kilometri distanta se vedea deja marea. La 16-17 ani e foarte frumos sa vezi de pe bicicleta marea si sa ajungi pana acolo”, ne-a povestit Solymosi.

Din fericire nu au fost probleme pe drum, iar copiii au uitat de oboseala in momentul in care au ajuns la destinatie.

“Probleme pe drum nu am avut, a fost o vara ploioasa, nu ne-am asteptat sa ne ploua si in tara motilor si pe la Orsova, chiar si in Istanbul, chiar si cand am ajuns in Tekirdag, dar ne-am adaptat, nu a fost o problema majora. Copiii au fost foarte foarte fericiti, chiar daca erau obositi. In anii anteriori nu am parcurs un traseu asa de lung, dar ni s-a parut ca a meritat osteneala”, a mai spus Solymosi Zsolt.

A fost nevoie de ajutorul a peste 50 de sponsori pentru ca visul acestei expeditii sa devina realitate.

“A costat de trei ori mai mult decat expeditiile normale, dar sponsorii cand au auzit si si-au dat seama ce vrem sa facem pot sa spun ca au fost de foarte mare ajutor. Peste 50 de sponsori au ajutat expeditia, fiecare elev a avut propriul lui sponsor, eu am mai reusit sa atrag cateva firme care au inteles ce inseamna sa pedalezi cu tineri si ce rezultate are, practic sunt foarte fericit ca ne-au ajutat. Chiar a fost un moment in care am simtit ca nu suntem singuri”, a mai subliniat coordonatorul.

Ca de fiecare data, ultima expeditie este preferata, cea mai aproape de suflet. In acelasi timp exista deja planuri pentru tura de vara viitoare, care mereu se dovedeste a fi si mai reusita.

“Bineinteles ca expeditia aceasta este cea mai aproape de sufletul nostru, dar este interesant faptul ca de fiecare data dupa finalul expeditiei spunem ca asta a fost cea mai faina de pana acum, dar urmatoarea e si mai faina. Dorim ca anul viitor sa colaboram cu Asociatia Tasuleasa Social, cei care se ocupa de impadurirea tarii si vrem sa petrecem cateva zile cu ei prin muntii Bistritei, iar dupa aceea cred ca vom vizita manastirile din Moldova. Nu sunt sigur inca de traseu, dar cam asta este ideea”, a mai spus profesorul.

In primavara anului viitor membrii expeditiei isi vor rasplati fanii cu un documentar de o ora si jumatate despre expeditia pe doua roti pana in Turcia.

Foto: http://expeditie-unitarian.blogspot.ro/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *