Procurorii DIICOT au dus la audieri, joi, mai multe persoane, între care și organizatorul Neversea și Sunwaves, Corneliu Ladin (foto), pe care îi acuză că au falsificat documente prin care au determinat o bancă să le facă plăți în numele unui offshore, au declarat surse pentru G4Media. Este vorba de 16 milioane de dolari pe care gruparea le-ar fi încasat ilegal.
- Raisa Ladin, o rudă a lui Corneliu Ladin, a reprezentat un offshore din Belize în perioada 2015-2017, condus la acea vreme de un rus rezident în SUA. Procurorii suspectează că gruparea din care făcea parte Ladin spăla bani pentru mafia rusă
- În 2021, Raisa Ladin nu mai avea nicio legătură cu offshoreul, care este controlat acum de un român, dar procurorii susțin că Raisa Ladin a falsificat documente prin care susținea că este în continuare reprezentantul offshore-ului și a determinat astfel OTP Bank să-i facă plăți.
- Procurorii DIICOT suspectează și faptul că gruparea spăla bani pentru mafia rusă. Spălarea de bani se făcea prin Arena Events, firma care organizează Neversea, au mai declarat sursele judiciare.
La audieri sunt duși doi avocați, un executor judecătoresc și doi reprezentanți ai OTP Bank.
De menționat ar mai fi că offshore-ul din Belize a fost anchetat de Parchetul General și a avut conturile puse sub sechestru până în august anul trecut. În decembrie, procurorii au dispus clasarea dosarului.
Raisa Ladin și ceilalți membri ai grupului au scos banii din bancă după ce sechestrul a fost ridicat parțial de procurorii Parchetului General, deși nu mai aveau nicio legătură cu compania offshore, au mai explicat sursele G4Media.
Comunicatul DIICOT
La data de 05.05.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împreună cu lucrătorii de poliție judiciară din cadrul I.G.P.R.-D.C.C.O. și I.G.P.R.-D.I.C.E. efectuează un număr de 28 percheziții domiciliare, pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Tulcea, Cluj, Giurgiu și Ialomița într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în comiterea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, abuz în serviciu care a produs consecințe deosebit de grave și șantaj.
În cauză s-a reținut că, în luna august 2021, a fost constituit un grup infracţional organizat în scopul obținerii prin mijloace frauduloase a sumei de aproximativ 16 milioane de USD, sumă aflată în conturile deschise la o unitate bancară din România de către un client al băncii, respectiv o companie înregistrată într-o jurisdicție offshore.
Astfel, începând cu luna august 2021, ulterior dispunerii de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a ridicării măsurii asiguratorii a popririi instituită în perioada 17.03.2015 – 16.08.2021 asupra conturilor companiei înregistrate într-o jurisdicție offshore, membrii grupului au organizat și pus în executare un amplu mecanism financiar menit să asigure inducerea în eroare a instituției bancare.
În vederea realizării acestui scop, grupul infracțional organizat a folosit mai multe înscrisuri falsificate (respectiv mandate și procuri certificate prin apostilă falsificate în care era atestată calitatea nereală de împuternicit pe conturile societății a liderului grupului) sau care nu erau apte să justifice din punct de vedere legal, comercial sau economic transferul/retragerea din conturi a fondurilor bănești (contract de mandat cu titlu oneros falsificat, contract de asistență juridică încheiat cu un avocat și pus în executare, în mod formal, prin intermediul unui executor judecătoresc, contracte de consultanță financiară fictive, al căror obiect nu a fost prestat în realitate). Toate aceste documente au fost menite să justifice formal transferurile de sold/viramentele în conturile pretinșilor prestatori de servicii juridice/financiare.
Acțiunile de inducere în eroare a unității bancare au fost posibile și ca urmare a încălcării dispozițiilor legale prevăzute în Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și Regulamentul BNR Nr. 2/2019, privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului care reglementează modalitatea de actualizare a datelor clienților în evidențele unităților bancare, prin acceptarea de informații nereale și înscrisuri falsificate, în contextul în care era evident caracterul incomplet, contradictoriu și neclar al acestora.
Acționând în această modalitate, grupul infracțional organizat a indus în eroare unitatea bancară din România și a determinat factorii de decizie ai acesteia să aprobe în lunile noiembrie și decembrie 2021 plăți în valoare totală de 70.156.151,72 lei, din conturile clientului băncii în conturile membrilor grupului infracțional organizat sau în alte conturi controlate de aceștia.
Ulterior, sumele obținute au fost supuse unui amplu proces de spălare a banilor, fondurile obținute prin mijloace frauduloase din conturile firmei offshore fiind împărțite și transmise către mai multe conturi bancare, operațiune urmată de retragerea de sume în numerar, cumpărarea unor imobile sau autoturisme de lux, plata creditelor/creditarea companiilor unde membrii grupului sau apropiați ai acestora erau acționari, acordarea unor împrumuturi fictive unor persoane fizice de cetățenie română, moldoveană, ucraineană și rusă, precum și transferuri cu o valoare neobișnuit de mare în raport cu obiectul tranzacțiilor (de exemplu, contracte de cesiune părți sociale cu o valoare nominală de 50 de lei în schimbul sumei de aproximativ 3.390.000 USD, antecontracte de vânzare – cumpărare).
La sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 11 persoane despre care există suspiciunea că sunt implicate în desfășurarea activităților infracționale.Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor din cadrul I.G.P.R.-D.C.C.O., I.G.P.R.-D.I.C.E., B.C.C.O. Constanța și I.P.J. Bistrița-Năsăud – S.I.C.E., precum și al jandarmilor din cadrul I.G.J.R. – Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei “Vlad Țepeș”.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale și Biroul Tehnic şi Criminalistic din cadrul D.I.I.C.O.T.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecții și inculpații beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
DESPRE Corneliu Ladin şi „afacerile” sale puteţi citi şi acest material din Libertatea: Balerina din Cluj şi-a amintit ce s-a întâmplat: «Am vrut să scap de viol»
Compania lui Claudiu Ladin, impresar muzical și deținător de discotecă la Costinești, e aceeași agenție care a angajat cîțiva cîntăreți și a montat scena la Costinești pe 2 Mai 2009, scena reală plătită de Media ProPictures și pe care Monica Ridzi a susținut că a achitat-o ea, pînă cînd minciuna i-a explodat în față.
„Cîți bani ați luat pentru gala de box?”, îl întreabă Gazeta pe Ladin, după o urmărire printr-un șirag de sedii și de ostilități, finalizată la Romexpo. „Nu spun”, răspunde el. Cealaltă firmă, Video Smart, e, ca și Standard Vision, apropiată grupului Pro. Ea a asigurat luminile și sonorizarea la gala de box, exact ceea ce a făcut și la concertul din 2 Mai 2009.
Patronul Video Smart contribuie la Romexpo, dar refuză să facă un contract direct cu Obreja. Omul e precaut pe bună dreptate. Deja a decontat cu cercetări penale, disjunse din dosarul principal, faptul că a lucrat la spectacolul de la care a pornit povestea Ridzi. El și o directoare de la MediaProPictures figurează în rechizitoriul DNA pentru „fals în înscrisuri private în legătură cu acte de corupție”.