Călin Popescu Tăriceanu are în finalizare un proces în care este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă a instanței supreme prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică. La la termenul de luni al procesului, aflat acum în faza de apel, s-a prezentat procurorul PICCJ care l-a anchetat și trimis în judecată pe fostul demnitar. Acesta cerut în instanţă admiterea apelului PICCJ și condamnarea, definitivă, a lui Tăriceanu pentru ambele fapte pentru care a fost deferit judecătorilor ICCJ.
La termenul de luni al procesului în care Tăriceanu este judecat pentru modalitatea în care senatorul Cristian Marciu a fost menținut în calitatea de demnitate publică deși pierduse mandatul timp de peste doi ani, , instanța a constatat că pot fi ascultate pledoariile finale. Procurorul de anchetă din dosar a explicat de ce consideră că decizia instanței de fond nu este legală și ar trebui anulată iar Tăriceanu condamnat pentru ambele fapte penale:
„…Legea folosește sintagma „a ocupa„. Din interpretarea acestui text e clar că interpretarea trebuie făcută prin raportarea la articolul 2 din lege… (…) Practic prin faptul ca inculpatul Cristian Marciu a ocupat toată legislatura mandatul s-a înfrânt principiul de drept și forța de decizie executorie. Senatorul Marciu a fost declarat incompatibil de către ICCJ în martie 2015, prin decizie definitivă.
Călin Popescu Tăriceanu avea doua atribuții clare prevazute de lege. Să ia act de statutul lui Cristian Marciu în raport cu decizia definitivă a instanței.
Textul de lege are doua expresii imperative: „ia act„ și „supune votului„ în ceea ce privește pe șeful Senatului. Însăși natura acestor expresii relevă celeritatea cu care trebuia să procedeze inculpatul Tăriceanu în fața unei decizii definitive executorii. Acesta nu s-a conformat textelor de lege precizate și a decis trimiterea sesizării ANI.
Se constată ca Tăriceanu a avut o atitudine omisivă când a tergiversat timp de 2 ani și sașe luni procedurile din Comisia Juridica a Senatului. El însuși a arătat ca a stabilit un termen de două săptămâni Comisiei Juridice pentru formularea unui punct de vedere la sesizarea ANI.
Faptul că solicitarea ANI nu a primit doi ani jumăte un rezultat de la Comisia Juridică nu îl exonerează pe Tăriceanu pentru faptele sale, ci cel mult poate atrage sancționarea altor persoane. Prin disjungere s-a format dosar pentru unii dintre foștii șefi ai Comisiei Juridice din Senat, precum Robert Cazanciuc și Șerban Nicolae”.
„Privind achitarea pentru uzurpare de calități oficiale arătăm că ea este nelegală în cazul inculpatului Cristian Marciu. Obiectul dosarului nu îl reprezenta neputința autorităților care nu au luat masuri privind situația derulată și nerespectarea grosolană aunei decizii definitive și executorii ci conduita lui Marciu care s-a plasat de la început în afara legii. El nu a atras atenția privind condiția sa de incompatibilitate în care se afla, respectiv că instanța supremă stabilise definitiv că el.
Cristian Marciu a fost declarat incompatibil pentru că a făcut afaceri cu Consiliul Judetean Girgiu, în perioada 2008-2012, el fiind consilier județean. Potrivit legii, pentru acest lucru, Marciu trebuia să piardă de îndată orice funcție publică și să nu mai poată ocupa o alta, vreme de 3 ani.
După ce ICCJ a reglat această situație prin decizia sa definitivă acesta nu a sesizat niciun organ al statului ș nicio autoritate. Marciu a ocupat timp de patru ani nestingherit și continuu o funcție de senator în PArlamentul României, a produs acte, a avut interpelări.
Prin conduita sa omisivă Tăriceanu a îndeplinit exercitarea faptelor penale ale lui Marciu. Asa cum sunt conturate faptele Tăriceanu a înlesnit și ajutat la încălcarea legii.
„Astfel, vă solicităm admiterea apelului și desființarea deciziei de fond. Rejudecați și stabiliți condamnarea lui Călin Popescu Tăriceanu pentru abuz în serviciu și complicitatate la uzurpare. Condamnați pe Marciu pentru uzurpare și obligați pe cei doi la plata cheltuielilor judiciare”, a cerut ferm procurorul PICCJ.
Steluţa Gustica Cătăniciu era în aceeaşi stare de incompatibilitate ca Marciu. Dar a scăpat la mandat cu complicitatea colegilor şi a şefului său de partid de atunci, Călin Popescu Tăriceanu
În 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv că deputata ALDE Steluța Cătăniciu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, pe vremea când era consilier local în Cluj Napoca.
Potrivit ANI, Steluța Cătăniciu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, județul Cluj, a participat, la data de 7 aprilie 2009, la procesul de deliberare și adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spațiu cu altă destinație a Societății Cooperativa Meșteșugărească Foto Optica din Cluj-Napoca, scrie Agerpres. Ulterior adoptării acestei hotărâri, la data de 5 mai 2009, Steluța Cătăniciu a încheiat cu societatea menționată un contract de asistență juridică privind reprezentarea în instanță a intereselor societății în litigiul avut cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Mai mult, Steluța Cătăniciu a reprezentat în instanță interesele Societății Cooperativa Meșteșugărească Foto Optica din Cluj-Napoca în litigiul avut cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin contractele de asistență juridică încheiate la data de 22 aprilie 2008 și 5 mai 2009. Pentru contractele încheiate, Steluța Cătăniciu a încasat suma de 8.000 lei. Părți în litigiu au fost Societatea Cooperativa Meșteșugărească Foto Optica, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Comisia de vânzare a spațiilor comerciale și de prestări servicii din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. În perioada 27 iunie 2008 — 4 noiembrie 2008, Steluța Cătăniciu a deținut calitatea de membru al Comisiei de vânzare a spațiilor comerciale și de prestări servicii, comisie aflată în subordinea Primăriei Cluj-Napoca. ANI susținea că, deși avea un interes patrimonial personal în problema supusă dezbaterilor, Steluța Cătăniciu a participat, la data de 7 aprilie 2009, la procesul de deliberare și adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spațiu cu altă destinație a Societății Cooperativa Meșteșugărească Foto Optica.
Conform dispozițiilor art. 46 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, „Nu pot lua parte la deliberarea și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor consiliului local”. Potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, aceștia fiind obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
Chiar dacă Steluţa Gustica Cătăniciu figura pe ”lista neagră” a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) ca având interdicţia de a mai candida la alegerile parlamentare, aceasta a candidat pe un loc eligibil din partea formaţiunii ALDE Cluj şi a obţinut, ca prin minune, validarea unui nou mandat de deputat pentru următorii trei ani.
Când parlamentari au fost convocaţi la Parlamentul României pentru a le fi validate mandatele, clujeanca Steluţa Cătăniciu şi alţi doi politicieni aflaţi în aceeaşi situaţie au rămas codaşi. Însă, în următoarea zi, cei din Camera Deputaţilor au ignorat raportul ANI ce preciza că cei trei politicieni nu trebuie validaţi ca parlamentari, astfel Gustica a reuşit să depună jurământul şi să obţină din nou imunitate de deputat.
A venit raportul de la Agenţia Naţională de Integritate în care se cerea nevalidarea mandatului Steluţei Cătăniciu cu o zi înainte ca aceştia să fie validaţi. Acea hârtie a fost dosită şi ascunsă până la inevitabil. S-a efectuat întâlnirea grupurilor de lucru pentru rapoarte de validare, unde nu a fost prezentat acest document de la ANI.
Singura formaţiune care a votat împotriva validării mandatului clujencei Cătăniciu, au fost cei de la Uniţi Salvăm România (USR). Liderul USR, Nicuşor Dan a ţinut să explice public de ce formaţiunea a votat împotriva anumitor politicieni.
”Primul motiv este validarea domnului Dragnea. Art. 7 alin. 3 spune: Comisia de validare nu validează persoane care au hotărâre judecătorească de condamnare rămasa definitiva pentru infracţiuni legate de desfăşurarea procesului electoral. De asemenea, exista trei persoane – domnul Roman, doamna Cătăniciu si doamna Furtuna – pentru care exista chestiuni legate de incompatibilitate”, a spus Nicuşor Dan de la tribuna.
Un alt coleg de-al lui Nicuşor Dan acuză administraţia parlamentară de încălcare a legii. Cristian Ghinea, susţine că raportul comisiei de validare nu menţiona nimic despre documentul ANI ce preciza că Steluţa Cătăniciu are interdicţie la un nou mandat, deşi acesta (documentul ANI) avea data de intrare anterioară întrunirii comisiei, prin urmare trebuia prezentat.
“Ulterior, miercuri, spre finalul şedinţei când s-a depus jurământul, preşedintele comisiei de validare a venit şi a spus că e un raport suplimentar care privea pe reprezentantul minorităţii slovace şi ni s-a cerut să-l votăm în plen. Nu s-a spus că raportul suplimentar privea şi respingerea documentului ANI. Am aflat asta după ce s-a votat, oricum USR s-a abţinut. Este o tactică premeditată de a stârni confuzie, adică amestecarea subiectului ANI. Deci PSD a folosit tertipuri ruşinoase pentru a valida mandatele celor doi şi sper că ANI să atace în instanţă decizia”, a explicat Cristian Ghinea.
Validarea Steluţei Cătăniciu a stârnit reacţii şi din partea deputatului PNL Tinel Gheorghe, care la rândul său a precizat că Gustica a fost privilegiată şi că toată acţiunea de validare a fost o strategie ca aceasta să îşi obţină imunitatea pe ascuns. Contactat de Gazeta de Cluj, liberalul Tinel Gheorghe a menţionat că atât PSD cât şi ALDE au ascuns raportul ANI.
Practic, cu sentința definitivă și executorie dată, deputatul ALDE Cluj, Steluța Gustica Cătăniciu, s-a considerat nevinovată în continuare și a refuzat să părăsească Camera Deputaților. Nici colegii nu i-au cerut acest lucru, cu complicitatea şefului de partid de atunci, Călin Popescu Tăriceanu (că Steluţa Gustica e şi traseistă), motivând că sentința s-ar aplica situațiilor ulterioare. Adică Steluța Gustica Cătăniciu nu ar mai avea voie să candideze pentru un nou mandat.
Şi, totuşi, aceasta a candidat şi în 2020 şi este, din nou, parlamentar român! Fără nici o aplicare „ulterioară”, „pentru viitor” a legii.