„Toate incendiile astea de vegetație, de păduri – asta mai pune-o cărămidă în traista noastră în ceea ce privește p o l u a r e a”, atenționează reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca. Potrivit autorităților, numărul mare de autoturisme aflate în traficul din municipiul verde-ecologic prejudiciază «calitatea vieții» și poluează masiv. Administrația locală a adoptat încă de anul trecut o strategie de diminuare a nivelului de poluare, însă rezultatele acesteia pot fi resimțite în timp, într-un viitor incert.
Deocamdată, clujenii continuă să respire un aer toxic, iar pompierii au fost antrenați în acțiuni multiple de stingere a incendiilor de vegetație.
Până și gunoaiele Clujului au re-început să ardă.
Mașinile – principala sursă a poluării din Cluj
„Da, există această strategie.
Este o strategie care a fost votată anul trecut în Consiliul local.
Discutăm de strategia pentru calitatea aerului în care sunt trasate câteva elemente clare pe care trebuie să le urmăm.
Într-adevăr, suntem și noi într-un top al orașelor poluate.
Într-un top al orașelor mari, într-un top al orașelor care au foarte multe mașini.
Pentru că principala sursă de poluare la nivelul municipiului Cluj-Napoca sunt mașinile.
Avem peste 200 k mașini care sunt în fiecare zi în trafic”, a admis viceprimarul Dan Tarcea în cadrul unei intervenții la un post local de radio.
După cum susțin reprezentanții autorităților, administrația locală desfășoară o serie de acțiuni privind reducerea nivelului de poluare, cele mai însemnate sunt însă cu bătaie lungă de realizare – 2026-2030, precum centura ocolitoare a Clujului sau realizarea de culoare de mobilitate nemotorizată de-a lungul Someșului.
Principalele aspecte derulate de Primărie în tentativa de diminuare a poluării sunt:
Eliminarea numărului de autoturisme aflate în trafic
Încurajarea utilizării mijloacelor de transport în comun și a celor alternative
Realizarea centurii metropolitane – „Lucrăm la centura metropolitană”, oferă asigurări oficialii clujeni, chiar dacă proiectul tehnic este în întârziere.
Fără centură metropolitană, autoritățile susțin că, totuși, Clujul dispune de câteva centuri de ocolire:
„Clujul are câteva centuri: Autostrada Transilvania care funcționează ca și o centură.
Segmentul Apahida-Vâlcele – funcționează ca și o centură.
Gândiți-vă la Bdul Muncii, care este o centură.
Acuma se lucrează la centura metropolitană, un proiect complex”, a explicat Dan Tarcea.
Din păcate, proiectul centurii ocolitoare a Clujului înregistrează o întârziere de 3 luni de zile, iar termenul limită al proiectului este 31 martie 2022.
Proiectul centurii metropolitane nu a primit finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar dacă administrația Boc s-a aflat în #echipa câștigătoare a lui Florin Vasile Cîțu.
Guvernul PNL-ist preconiza finanțarea proiectului centurii clujene prin Programul operațional de transport, însă deschiderea call-urilor de finanțare este așteptată abia din vara lui 2022.
Deocamdată, centura metropolitană Cluj rămâne fără finanțare.
Execuția propriu-zisă a lucrărilor ar putea rămâne pentru 2023-2024 în funcție de modul în care se vor derula etapele, cu eventuale contestații în cazul licitației.
Proiectul Centurii Metropolitane este dezvoltat de asocierea EXPLAN (lider de asociere), CADSIL SRL – TRANSINVEST BUDAPEST kft. –SPECIÁTERV ÉPITOMÉRNOKI kft.
Pe lângă aspectele legate de trafic, administrația locală intenționează să realizeze – până în 2030 -, culoare velo-pietonale de-a lungul albiei Someșului, o distanță de cca 16 km la nivelul municipiului Cluj-Napoca.
Celelalte elemente vizate sunt cele privind absorbția poluării – proiectele verzi, plantarea de noi arbori și zone verzi.
Și în acest caz, deși Primăria anunța din 2019 că intenționează să planteze 100 k de noi arbori și să înverzească o suprafață record de 100 ha, ritmul de implementare al proiectelor verzi este unul lent, specific administrației clujene.
Mai mult, spațiile verzi existente deja, sunt prost întreținute, iar toaletarea agresivă a arborilor a fost semnalată în repetate rânduri de către clujeni.
„Calitatea vieții” clamată de autorități poate deveni ecologică în viitor, dar fără termene precise de realizare.