Diete

Oul, un aliment complet

Unul dintre cele mai hranitoare alimente, oul este un adevarat cocteil de vitamine si de minerale. El reprezinta una dintre cele mai bune surse de proteine, iar daca este consumat crud se poate beneficia la maxim de calitatile lui ca aliment.

De regula, el se prepara termic din motive de siguranta si in acest caz se recomanda ouale fierte cel mult 60 de secunde. Potrivit ultimelor studii, consumul de oua are efecte mai putin nocive decat se credea asupra colesterolului.

Istorie culturala si simbol

Oul este un aliment stravechi, prezent in gastronomie inca de la egipteni. Grecii il mancau din vremea lui Pericle, iar romanii il foloseau atat pentru dulciuri, cat si pentru garnituri si sosuri, considerandu-l, in plus, un aliment excelent pentru micul dejun.

La inceputul ospetelor, la aperitiv, se mancau oua. Este posibil ca obiceiul sa fi fost raspandit si printre etrusci, caci, in ornamentele murale ale mormintelor in care sunt reprezentate scene de ospat, mesenii tin in mana un ou, atat ca trimitere la practica alimentara, cat si ca posibila referire la inceputul calatoriei defunctului spre lumea de dincolo.

Alaturi de carne si branzeturi este un aliment interzis in perioada postului, fiind totusi acceptat de unele ordine religioase. In Evul Mediu, ouale erau frecvent consumate la mesele nobililor, ca aliment simplu, dar delicios, alaturi de cea mai buna carne si de branza. Hranitoare, dar nesofisticate, erau considerate din Renastere un aliment ideal pentru convalescenta sau pentru lauzie.

In exegeza biblica, oul, receptacul al vietii, reprezinta speranta intr-o noua nastere, adica in Inviere. De aceea, apare adesea in scenele nasterii Fecioarei sau a lui Hristos. Dupa parerea unora, oul, ce se deschide la caldura, ar reprezenta pantecul Fecioarei, care, invaluite de razele Sfantului Duh, l-a zamislit pe Hristos. Valoarea simbolica a renasterii este exprimata de ouale de Pasti si de Inaltare, care dateaza din Evul Mediu crestin.

Intre colesterol si proteina

In perceptia populatiei, soarta oului a balansat intre pozitia de inculpat pentru excesul vinovat de colesterol si locul ocupat pe podium ca suprema proteina. A fost o vreme in care se zicea ca oul este cel mai mare aducator de colesterol in organismul omului. Pe de alta parte, se mai zicea ca oul este cea mai valoroasa proteina. Tocmai de aceea, bebelusilor, cand ajung la 4-5 luni, pe langa lapte, li se da si putin ou.

Cercetarile au avansat si, pana la urma, oul intr-un fel a fost absolvit de rolul negru de campion al continutului in colesterol. De fapt, colesterol, adica multe grasimi se afla in galbenus, pentru ca in albus este o rezerva importanta de albumina atat de trebuincioasa intre altele bunei functionari a ficatului.

Totusi, in privinta surplusului de grasimi din galbenus, oul este o dinamita. In galbenus se gasesc multe trigliceride, acele grasimi cu lanturi de carbon lungi care si ele duc la ingustarea vaselor prin depuneri de grasimi. Trigliceridele aflate din belsug in galbenus, pe langa ateroscleroza, provoaca si incarcarea grasa a ficatului, acele steatoze hepatice.

Reamintim ca umflarea celulelor ficatului cu grasime proces specific in steatoza hepatica duce la o proasta functionare a celulei hepatice. Oricum, oul nu trebuie sa lipseasca din hrana omului. Dar adultul nu trebuie sa faca abuz mancand zilnic oua. Bolnavii de inima, de hipertensiune, de diabet trebuie sa-si menajeze metabolismul grasimilor, avand voie una-doua oua pe saptamana.

Este de mentionat si faptul ca prea multe oua, dar si prea multe grasimi produc miscari prea energice ale vezicii biliare, astfel incat aceasta dinamica accelerata poate starni pietrele biliare, introducandu-le in circuitul digestiv, cu infundarea canalelor ce provoaca temutele crize de pancreatita acuta. Trebuie sa se stie ca ouale fierte moi sunt mai usor de digerat decat cele tari, rascoapte. Ouale facute ochiuri in apa clocotita, numite ochiuri romanesti, sunt mai putin periculoase decat ochiurile in ulei.

Albus si galbenus

Galbenusul de ou poate fi extrem de nociv pentru sanatate, mai ales pentru persoanele care au un nivel crescut al colesterolului. Potrivit unor cercetatori, galbenusul este mai periculos decat preparatele de tip fast-food. Cercetatorii sustin ca un galbenus de ou contine intre 215 si 275 miligrame de colesterol, in functie de marimea oului, in timp ce produsele fast-food au un continut de pana la 150 miligrame de colesterol la suta de grame.

Diabeticii care mananca cate un ou zilnic prezinta un risc dublu de aparitie a bolilor cardiovasculare, comparativ cu diabeticii care au inclus oul in dieta o data pe saptamana. Nu exista niciun dubiu asupra albusului, care ramane in continuare una dintre cele mai importante surse de proteine de calitate. Galbenusul, in schimb, nu ar trebui mancat sub nicio forma de catre persoanele adulte care au predispozitie genetica la afectiuni cardiovasculare.

Totusi, de ce sa consumam oua ?

Nutritionistii spun ca ca ouale contin o cantitate ridicata de colesterol, dar se pare ca lucrurile nu stau chiar asa. Un studiu recent a descoperit faptul ca ouale au devenit mai sanatoase si ca nivelul colesterolului din oua este mult mai mic decat acum 10 ani. Ouale contin acum si mai multa vitamina D ceea ce ajuta la protejarea oaselor si la prevenirea unor boli, ca osteoporoza.
Ouale au devenit mai nutritive pentru ca gainile din ferme nu mai sunt hranite cu furaj facut din oase, care a fost interzis, ci cu un amestec de grau, porumb si proteine.

Ouale de acum contin cu 13% mai putin colesterol si cu 65% mai multa vitamina D decat acum un deceniu. Un ou de marime medie contine cam 100 de mg de colesterol, o treime din doza zilnica recomandata.

Ouale contin: vitamina B1, care impiedica acumularea unor substante toxice pentru sistemul nervos; vitamina B2 sau riboflavina, necesara pentru eliberarea energiei din alimente si pentru producerea globulelor rosii; vitamina B12, care intretine sanatatea sistemului nervos si acid folic, recomandat mai ales gravidelor pentru ca previn aparitia defectelor neurale la nou-nascut.
Proteinele din oua pot reduce tensiunea arteriala. In oua se gasesc diverse peptide care actioneaza precum medicamentele folosite in tratamentul hipertensiunii, factor de risc pentru bolile de inima.

Bogate in proteine, ouale sunt recomandate si in curele de slabire. Persoanele care consuma doua oua la micul dejun pot pierde mai mult in greutate decat cele care aleg alimente pe baza de carbohidrati, cu un continut egal de calorii. In plus, cei care aleg oua la masa de dimineata isi asigura necesarul de energie.

Ouale contin luteina si zeaxantina, antioxidanti care protejeaza ochiul, scazand riscul de degenerescenta maculara. Carentele din acesti antioxidanti afecteaza densitatea pigmentului macular, determinand degenerarea progresiva a maculei, zona centrala a retinei. De asemenea, acesti antioxidanti sunt recomandati si in prevenirea glaucomului. In plus, ouale sunt bogate in vitamina A, esentiala pentru sanatatea vederii.

Carotenoizii, pigmentii care dau culoare galbenusului, pot preveni aparitia tumorilor canceroase si a bolilor cardiovasculare. Lecitina din ou este bogata in colina, substanta care ar putea reduce cancerul de san cu pana la 24 %. De asemenea, ouale sunt o sursa importanta de vitamina D, cu rol de protectie impotriva cancerului colorectal. In plus, ouale sunt si o sursa de vitamina E, un antioxidant puternic care protejeaza celulele de actiunea radicalilor liberi, acei oxidanti care pot deteriora membranele celulare si ADN-ul, favorizand cancerul.

Copiii in crestere si tinerii pot consuma unu pana la cinci oua pe saptamana; adultii si oamenii in varsta intre unu si trei. Atentie insa, daca sunt consumate prajite, ouale pot obosi ficatul. Persoanele care au probleme hepatice, renale sau un nivel ridicat de colesterol trebuie sa fie foarte atente la cantitatea de oua consumate (sa nu depaseasca doua oua pe saptamana) si la modul lor de preparare (sa nu fie preparate prin prajire).

.ro
Foto: sxc.hu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *