Alianța Vestului, cea care a „speriat” Bucureștiul, are mari sorți de izbândă. Aceasta va interconecta întreaga regiune, prin cele 4 orașe – Oradea, Timișoara, Arad, Cluj-Napoca, pe baza fondurilor europene. Fundamente există. Pentru orădeni, motorul acestui demers este reprezentat de municipiul Oradea. Același lucru este valabil și pentru timișoreni. Care este fundamentul clujenilor? Acesta constă în experiența vastă a primarului e-Mil Boc la e-primăria Cluj-Napoca, acolo unde a reușit e-performanța de a interconecta municipiul Cluj-Napoca de localitățile din zonă. Evident, este vorba despre o e-conectare, pur virtuală. În acest sens, primarul e-Mil Boc a lansat trei e-proiecte mari: e-tema centurii metropolitane, e-tema trenului metropolitan și e-tema metroului. Deocamdată, aceste trei proiecte nu reprezintă decât e-teme: adică discuții lansate în spațiul virtual. Da, unele dintre aceste e-proiecte au beneficiat și de e-studii de e-prefezabilitate. Din tot acest mega e-proiect, doar banii nu sunt virtuali.
Banii sunt bani și nu sunt ai oricărui e-primar, ci ai clujenilor. Și, probabil, europeni.
La început, se lucrează cu banii publici. După, se încearcă atragerea de fonduri europene.
După câteva reprize nereușite, se revine la banii clujenilor. Sunt cât se poate de siguri. Și reali.
Doar banii europeni sunt greu de obținut, pentru că sunt e-uropeni. Dar pentru primăria Cluj-Napoca procedura de obținere a fondurilor nerambursabile este cât se poate de virtuală.
Să le luăm pe rând.
e-Centura Metropolitană
„Centura metropolitană reprezintă cel mai important obiectiv de infrastructură al anului și al anilor care urmează. Este un proiect pe care îl face Guvernul, dar Primăria s-a angajat să facă documentația, ca în 2021-2022-2023 când Guvernul are banii necesari să realizeze centura.
Vor fi șapte intrări și ieșiri din oraș spre centură, adică soluții reale de decongestionare a traficului. Acum suntem în lucru pentru realizarea studiului de fezabilitate care are ca termen de fezabilitate decembrie 2019. De ce durează atât? Pentru că acest studiu de fezabilitate trebuie să stabilească dincolo de coridorul de expropriere exact locația pe unde se face centura, să facă studii geotehnice să vadă configurația terenului, să vadă proprietarii, exproprierile, avizele de mediu, de la Electrica, Cadastru etc, aprobarea indicatorilor tehnico economici etc.”, declara cu o lună în urmă e-Mil Boc.
Prin urmare, e-centura e ca și dată-n folosință. E drept, sunt câteva etape de parcurs: e-studiile de e-prefezabilitate. Care se vor încheia prin 2020.
În cel mai e-fericit e-caz.
Prin urmare, e-centura metropolitana are o lungime de 38 de kilometri si o alocare financiara de 150 de milioane de euro din fonduri europene. Pentru inceput, Primaria Cluj-Napoca impreuna cu celelalte unitati administrativ-teritoriale vor suporta cheltuielile legate de realizarea documentatiei tehnice mentionate, urmand ca apoi sa existe posibilitatea ca acesti bani sa fie rambursati din fondurile U.E.. Prin urmare, in bugetul municipiului pe anul 2018 a fost realizata o alocare financiara speciala pentru acest proiect.
ETAPA I — DRUM TRANSREGIO FELEAC TR35 — CENTURA METROPOLITANĂ
ETAPA II — DRUM TRANSREGIO FELEAC TR35 — DRUMURI DE LEGĂTURĂ.
În Master Planul General de Transport al României, Centura Metropolitană (Etapa I) este prevăzută cu 4 benzi de circulație cu o lungime totală aproximativă de 38,8 km, din care aproximativ 31,3 km reprezintă drum nou, iar 7,5 km modernizare drum existent sau drum nou (se va decide la aprobarea variantei de traseu). Drumurile de legătură (Etapa II) propuse conform PUG sunt în lungime totală aproximativă de 33,6 km drumuri noi sau modernizare de drumuri existente.
Termenul de realizare a procedurii de întocmire a studiului de fezabilitate final Etapele I și II este de 12 luni.
Potrivit lui Boc, având acest studiu, nimic nu va mai împiedica Ministerul Transporturilor să realizeze, până în 2023, această centură.
Acesta este doar e-proiectul. Pentru că e-centura încă nu există și nici nu va interconecta degrabă nici o localitate.
150 de milioane de euro – o sumă cât se poate de reală – pentru studiul de fezabilitate. Iar Apahida nu a fost conectată de Gilău.
Până aici, toate bune.
e-Metroul și e-Trenul Metropolitan
”Urmează proiectele mari – metroul.
Am trimis pe SEAP și urmează să se valideze pentru a putea fi organizată licitația, pentru realizarea studiului de prefezabilitate la metrou.
Al treilea proiect mare este trenul metropolitan care în principiu presupune folosirea actualului culoar de cale ferată din nord și conectivitatea cu zona Jucu și de ce nu până la Gherla. Sunt proiecte mari la care lucrăm pe bucățele”, explica e-Mil Boc la un post de radio local.
e-Mil Boc ar vrea să spună că proiectul e-centurii metropolitane este un mizilic, al cărui studiu de fezabilitate costă doar 150 de milioane de euro. Când va fi gata? În e-viitor.
Dar e-proiectele mari, precum e-metroul și e-trenul metropolitan necesită cu adevărat eforturi susținute.
Eforturi financiare, evident.
Dar și aici suntem la e-studiu de e-fezabilitate:
”Sunt proiecte mari la care lucrăm pe bucățele”.
Pe bucățele se lucrează și în Răchițele.
Iar proiectele mari necesită strategie, perspectivă și muncă. Muncă cât încape.
Dar, în Cluj-Napoca totul se reduce la e-munca din spațiul virtual.
De ani de zile se discută posibilitatea folosirii căii ferate care traversează Cluj-Napoca pentru realizarea unei legături rapide pe axa Baciu-Jucu în Zona Metropolitană Cluj.
„Suntem în discuţii cu CFR, cu Consiliul Judeţean şi cu comunele învecinate pentru utilizarea culoarului de cale ferată.
E un proiect al nostru în care avem nevoie de implicarea şi susţinerea directă a CFR, care trebuie să îşi exprime foarte clar acordul.
E o magistrală feroviară internaţională pe care noi trebuie să ne pliem. Traseul va lega Baciu de Aeroport, poate şi de Jucu şi va aduce dezvoltare economică şi locuri de muncă pentru zona de nord a municipiului, dar şi pentru Baciu şi Jucu. Sunt mult mai mulţi actori implicaţi decât municipiul Cluj-Napoca”, susținea e-Mil Boc la începutul anului 2018.
CITEȘTE ȘI: Emil Boc a aflat și el că trece trenul prin Zona Metropolitană Cluj
e-Metroul subacvatic și intergalactic, pentru care, cică, vin japonezii să-l realizeze (n-ar strica și câteva echipe de extratereștri), al cărui e-studiu de e-fezabilitate se ridică la 3.5 milioane de euro, fi-va gata peste încă vreo 20 de ani.
Dar dacă nu se ocupă e-Mil Boc de metroul de peste 20 de ani, atunci cine?
Problemele prezente, concrete ale clujenilor au fost aruncate în cârca Antoniei, funcționarul virtual, e-colega e-colegului e-Mil Boc.
„Metroul viitorului nu va mai avea acele captatoare de curent şi nu va fi un tunel aşa de mare, cum este astăzi, pentru că vor fi înlocuite mecanisme electrice şi de altă natură. Va fi şi un cost mai redus.
Tot ce se face va ţine cont de evoluţia tehnologiei în materie de realizare a metroului, de aceea am avut nevoie de un consultant pentru a vedea tot ce este mai actual în lume cu privire la construcţia de la zero a unui metrou”. Numai că metroul nu are captatoare.
Astea par a fi cele trei mari e-teme lansate în spațiul public de primarul virtual e-Mil Boc.
Apahida este la aceeași distanță de Jucu sau de Gilău, ca acum 20 de ani.
Someșul încă nu a devenit navigabil.
Dar e-xperiență în e-promisiuni, primarul e-Mil Boc are destulă.
De ce să nu interconecteze întreaga regiune acum?
După ce a interconectat localitățile din jurul Clujului între ele, după ce e-metroul a devenit funcțional, chiar dacă invizibil, după ce e-trenul metropolitan nu se mai oprește din mers, de ce să nu se implice e-Mil Boc și-ntr-o Alianță a Vestului?
În e-realitate cea mai vastă e-xperiență o are e-Mil Boc.
Poate să le dea lejer e-lecții în e-promisiuni celor trei vestici: Bolojan, Robu și Falcă.
CITEȘTE ȘI: Boc se vede deja circulând pe centura metropolitană, deși nu are nici studiul de fezabilitate, nici banii