45% dintre naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, informează Salvaţi Copiii România, care accentuează că 20% din impozitul pe profit ar dota maternităţile şi secţiile de terapie intensivă neonatală, relatează Agerpres.
- ”În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind judeţele Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor şi Dolj (52) şi Braşov (40). Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvaţi Copiii România. Statistica arată că unul din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce creşte exponenţial riscul de prematuritate şi de mortalitate infantilă”, potrivit Salvaţi Copiii.
Mai mult, precizează organizaţia, potrivit datelor Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor Medicilor de Familie, 53% dintre localităţile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienţi medici de familie şi multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la automedicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţă şi monitorizarea adecvată a sarcinii şi aşteaptă până când situaţia lor se precipită sau se înrăutăţeşte.
În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe a naşterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează: Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor (52) şi Dolj (52), urmate de Braşov (40), Argeş (29), Sibiu (28), Bacău (26), Constanţa (24), Satu Mare (23), Dâmboviţa (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020). În Cluj, 19 fete cu vârste sub 15 ani au devenit mame.
Salvaţi Copiii mai arată că 85% dintre mamele şi gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, majoritatea acestora abandonând şcoala înainte de sarcină, una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la şcoală, 75% dintre gravidele şi mamele minore au renunţat la şcoală în gimnaziu.
De asemenea, patru din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepţia medicinii de familie, pe durata sarcinii, 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informaţii despre utilizarea acestora, 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoştinţe care au născut la o vârstă sub 18 ani, 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, iar două din 10 mame minore au mai mult de un copil.
Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eşantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major, venitul mediu al familiilor mamelor minore fiind de 1.160 lei, iar aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei şi doar 12% peste 2.000 lei.
ROMÂNIA COPIILOR CARE NASC COPII
În medie, două minore au născut în spitalele de stat din sud-estul României în fiecare din cele aproape 2200 de zile cuprinse în intervalul 2015-2020, se arată într-o analiză Dela0.ro și Info Sud-Est în proiectul Media X Files.
- Aproape 4600 de fete sub 18 ani au devenit mame, în perioada menționată, în județele Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, Călărași și Ialomița, arată date colectate de jurnaliști în cadrul proiectului Media X Files. Mai bine de un sfert din cele 4600 de minore aveau la momentul nașterilor sub 16 ani.
- Doar jumătate dintre nașterile menționate au fost înregistrate de structurile județene de asistență și protecția copilului (DGASPC) din regiune, cele care ar trebui să gestioneze anchetele sociale întocmite în astfel de situații.
Inspectoratele școlare județene (ISJ) din cele șase județe au consemnat, în intervalul 2015-2020, mai puțin de 150 de cazuri de mame minore. De altfel, doar trei ISJ-uri din regiune compilează astfel de date. Celelalte trei nu strâng astfel de statistici, considerând că fenomenele comunitare care determină înmulțirea cazurilor de mame minore nu sunt de competența lor.
Inspectoratul Școlar Județean Brăila a refuzat să ne spună câte din mamele minore au abandonat școala și câte au fost consiliate psihologic spunând că informațiile nu sunt de interes public, iar de monitorizarea minorelor se ocupă DGASPC. ISJ Brăila ne-a trimis să cerem informații direct la sutele de școli și licee din județ.
- ”Adresați-vă școlilor, informația solicitată nu a fost identificată de ISJ Brăilaca fiind informație de interes public. DGASPC are în atribuții monitorizarea privind protecția copilului”, a fost răspunsul ISJ Brăila.
Nici Inspectoratul Școlar Județean Galați nu ne-a dat informații despre numărul mamelor minore care au abandonat școala, spunându-ne că nu fac parte din ”lista documentelor de interes public” gestionate de instituție. ISJ ne-a trimis la un centru coordonat chiar de inspectorat.
- ”Informațiile solicitate nu fac parte din Lista documentelor de interes public gestionate de ISJ. Recomandăm să contactați Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională”, a fost răspunsul ISJ Galați.
În județele Brăila și Galați, în această perioadă, Poliția a înregistrat 1181 plângeri pentru agresiuni sexuale, viol sau corupere de minori. Nu știm câte dintre aceste plângeri au fost soluționate cu trimiteri în judecată pentru că Parchetul Curții de Apel Galați a refuzat să ne furnizeze informații. Solicitarea noastră de presă a fost considerată nefondată – pentru că nu există astfel de date centralizate la nivelul instituției.
În acest context, în județele cu cele mai multe plângeri penale pentru agresiune sexuală și viol a minorilor, unde șefii principalelor instituții de monitorizare a fenomenului spun că nu au informații centralizate și, deci, nicio imagine de ansamblu a ceea ce se întâmplă în curtea lor, spitalele raportează cifre ”de top” în privința minorelor care nasc în regiune.
Fiecare instituție cu matematica sa proprie
În Spitalul Județean Brăila au născut, în perioada 2015-2020, 1110 adolescente, dintre care 218 nu împliniseră încă 16 ani în momentul în care au devenit mame. În județul învecinat, la Spitalul Județean Galați, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Galați și Spitalul Orășenesc Târgu Bujor, 710 mame au născut în aceeași perioadă, dintre care 184 aveau sub 16 ani.
În tot acest timp, DGASPC Brăila știe doar de 85 de adolescente din cele 1110 care au născut din 2015 încoace, în timp ce la DGASPC Galați sunt cunoscute 983 de cazuri de mame minore (mai multe decât nașterile înregistrate în cele două maternități publice județene, în intervalul studiat). Sistemul de raportare și de triere nu poate bifa nici măcar această cerință minimală: ca datele prelucrate să nu fie radical diferite de la o instituție la alta.
Din păcate, copiii născuți de mame minore sunt vulnerabili, atât social, cât și medical. În multe cazuri, nașterile sunt premature, ori sarcina nu au fost monitorizată medical.
- ”De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistență medicală constantă și de calitate. Și de aici, consecințe extrem de grave și, din păcate, ireversibile: nașteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuți de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural – 65% dintre cele sub 15 ani și 67% dintre cele cu vârsta între 15 și 19 ani.
Potrivit unei cercetări efectuate de Salvați Copiii în 2018, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature, șapte din zece mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar cinci din 10 gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină.