Editorial

O premieră mondială în Justiţie: condamnare în spiritul şi litera exit-poll-ului. Pardon, a cifrei

Azi vă dau o scurtă lecţie despre cum se judecă în România şi se dau sentinţe, în funcţie de oportunitatea politică. Asistăm la o nouă premieră mondială în Justiţie: condamnare în spiritul şi litera exit-poll-ului. Pardon, a cifrei. S-a şi stabilit CIFRA: 30. 30 la sută. Orice procent peste 30 îl face “jupân” pe Liviu Dragnea. Orice procent sub 30, îi asigură o condamnare fermă.

Liviu Dragnea îşi va afla sentinţa în Dosarul angajărilor fictive în 27 mai, la o zi după alegerile pentru Parlamentul European şi după Referedumul pe justiţie. Poate va fi condamnat cu executare. Sau cu suspendare, ceea ce înseamnă tot cu executare, pentru că mai are o condamnare cu suspendare. Sau poate va fi achitat. Luni s-ar putea să asistăm la o descindere cu mascaţi şi la săltarea în dubă a celui de-al treilea om în stat: preşedintele Camerei Deputaţilor. Sau nu.

Este interesant cum, pe piaţa comentariilor jurnalistice, toată lumea leagă această sentinţă de rezultatul alegerilor. Care va să zică, judedecătorii JUDECĂ şi dau sentinţe în funcţie de oportunitatea politică. Poate e oportun să-l condamne pe Liviu Dragnea, poate nu. E în funcţie de sondaje, de exit-poll, de cine va câştiga mai multe mandate în Parlamentul Uniunii Europene. Doamne fereşte să fie în funcţie de prevederile din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală! Poate nu e oportun acum, dar poate n-o sa fie oportun nici la toamnă, că-s Prezidenţialele. Şi, cu siguranţă n-o să fie oportun la anu’, când sunt şi Localele şi Generalele… Mă întreb de ce nu-l judecă pe Liviu Dragnea Biroul Electoral Central. Că citesc şi văd, cu stupefacţie, cum marii apărători ai democraţiei şi ai statului de drept nu au greaţă să lege sentinţa, favorabil, nefavorabil, în funcţie de scorul Partidului Social Democrat la Europarlamentare… Dacă poporul decide, zic să se mai tipărească un buletin de vot. Să se scoată din urnă sentinţa, să nu se mai aştepte după judecătorii de la Curtea Constituţională care au amânat, din nou, o pronunţare pe constituţionalitatea completelor de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Că, ce facem din punct de vedere al respectării drepturilor omului şi al bunei funcţionări a instituţiilor statului de drept, în situaţia în care Liviu Dragnea este condamnat şi este ridicat în 27 mai de mascaţi să-l întovărăşească pe Radu Mazăre. După cum vrea “poporul” Facebook. Dar, CCR declară neconstituţionale completele “de trei” şi, pe cale de consecinţă, cade sentinţa din prima instanţă, târând, cauzal, în nulitate şi sentinţa dată de completul “de cinci”?

Ştiu, e uşor să zici: dă-l naibii, îşi merită soarta, că ura acumulată de prin 2000 încoace, nu ne mai lasă să ne gândim cum, din vinovat în vinovat (unii dovediţi, în mod cert, nevinovaţi), am ajuns să ne vindem drepturile şi libertăţile civile, punându-ne prezentul şi viitorul în mâinile unor oameni pe care am început să-i confundăm cu însăşi instituţia pe care aceştia au condus-o. De prin 2000, încoace, noi nu mai apărăm drepturi şi principii, ci azvârlim cu slogane şi “meme”-uri. Nu apărăm instituţiile de drept ale statului şi legile lor de funcţionare, ci personaje puse, nu alese acolo, să le conducă vremelnic. Am dat trăinicia funcţionării corecte a instituţiilor statului pe vremelnicia conducerii acestora. Şi ne mirăm de precaritatea acestui stat? Am pus umărul şi l-am clădit după chipul şi asemănarea noastră: unii cu votul, alţii cu ne-votul. Nimeni nu este nevinovat.

Şi, gata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *