Autobuze, microbuze, oameni cu bagaje, chioscuri pe post de birou de informatii si de vanzare de bilete, un gard de sarma, cafenele de tabla si miros de cartofi prajiti. Asa arata cele doua autogari ale Clujului de pe strada Giordano Bruno, la o aruncatura de bat de Gara. Viata incepe devreme si se termina tarziu, oamenii sosesc inca de buna dimineata.
Pana de curand, a existat o singura autogara aici, dar acum sunt doua, despartite de un gard de sarma si cu acces liber intre ele. Cei care vor sa ajunga din centru la autogara mai pot ajunge, in afara de taxi, cu autobuzul 31 din Piata Mihai Viteazu. Inca de dimineata locul se umple de oameni in varsta cu plase de rafie, poate si de aceea scartaie groaznic “acordeonul” de la mijloc la fiecare curba, asemeni unui porc injunghiat. Venind dinspre centru, prima este autogara Beta, cu acces pe scari pe langa hotelul cu acelasi nume. La doua stele, camera dubla costa peste 130 de lei, dar meniul zilei de la restaurantul La Beta e numai 11 lei, asa ca nu putini sunt calatorii care mananca aici. Mai multe firme de transport isi desfasoara activitatea aici, si doamnele stau cuminti dupa geamurile de termopan ale chioscurilor. Biroul de informatii al autogarii este in cladire, dar la telefon se raspunde mereu.
“Da, autogara Beta! Spuneti. Avem la 11, la patru si la sase”, spune o femeie blonda tunas scurt fara sa isi scoata tigara din gura.
Nu e prea mare agitatie in autogara, cateva persoane asteapta pe peroanele 4-3-2, toate in acelasi loc, o cursa.
“Autobuzul de la Baile Felix a sosit in autogara Beta, se va debarca la peronul 1 si va merge de la peronul 4 spre Targu Mures la orele 11”, se aude din megafon, in timp ce autobuzul intoarce in spatiul nu prea generos.
Mai multa agitatie la Fany
Dincolo, in vecini, in autogara Fany, e mai multa viata. E si mai multa lume care isi trage bagajele de colo colo, e si mai mare si sunt mai multe autobuze. Dupa despartirea cu gardul transparent, aici au ramas peroanele clasice, din vremuri de mult apuse, acoperite cu azbociment. Bancile albastre au fost revopsite, la fel si cosurile de gunoi mancate de timp. Un cuplu tanar imparte un corn, tinerii stau infrigurati pe banca de la umbra. Putin mai la soare, o coroana cu “Un ultim omagiu” sta abandonata. Asteapta un autobuz spre Zalau, mai devreme o femeie cu ochii plansi si imbracata in negru intreba in stanga si in dreapta unde sa astepte. Intr-adevar, ea este cea care se aseaza langa coroana cu flori albe, la soare. Stau chiar langa chioscul destinat portarului, un „taran” de la ML Vip Guard, dupa cum ii scrie pe haina, care se distreaza dand cu piciorul in matura unui baiat mai pricajit, care pare sa fie unul dintre soferi.
E frig, soferii isi aprind cate o tigara, mai iau cate o sorbitura din cafeaua luata de la “Café A” de la “Yan&Deea” si asteapta sa treaca timpul pana la plecare. Si aici sunt mai multe firme care opereaza, mai multe birouri, sala de asteptare, dar si toaleta, cu 1,5 lei tura. Sunt si cateva chioscuri-baruri, unde se vand cafele, ceaiuri, “sandwich-uri” si “cipsuri”. Exista, insa, si un supermarket cu o mare varietate de produse si cu preturi rezonabile. Aici clientela, atent selectata, un drept al firmei, poate sa aleaga dintre “ofertele promo”, care includ vin si prezervative la pachet. La iesire, in stanga, un ATV cocotat pe o schela completeaza imaginea haotica a zonei.
E dimineata in autogarile Clujului. Oamenii au treaba. Si n-au treaba ca Gunter Verheugen, fost comisar european, e in Cluj ca sa isi ia nu stiu ce diploma de domn. Daca venea si domnul Verheugen in autogara, poate ca alta era treaba…