Cele mai multe instituții cu bugete generoase și eficiență aproape de zero erau la început o direcție sau un departament în cadrul unui minister. Cu timpul, într-o administrație care se expandează pe zi ce trece, au ajuns niște caracatițe cu 42 de brațe, cu filiale împrăștiate în toate România, zeci de posturi de conducere și sute sau chiar mii de angajați. Atunci când România ajunge la o răscruce, cum a fost scandalul azilelor, aceste instituții înțesate cu sinecuri își dovedesc inutilitatea.
Agențiile pentru Plăți și Inspecție Socială
”Suntem instituția publică din România care, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, stabilește, acordă și efectuează plata beneficiilor de asistență socială, gestionează sumele destinate susținerii serviciilor sociale și asigură evaluarea, monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei specifice în domeniul asistenței sociale.”
- De la misiunea afișată pompos pe site, la practică e cale lungă.
Înființate în 2011, prin reorganizarea unei singure direcții din Ministerul Muncii, Agențiile pentru Plăți și Inspecție Socială au preluat o parte din angajații ministerului și ai Inspecției Muncii. S-au creat 42 de structuri teritoriale, cu conduceri separate. Doar structura centrală are 142 de posturi, din care șapte de conducere.
Director general a fost, până la scandalul azilelor din Voluntari, Cristina Elena Anton, licențiată în comunicare, dar cu puternice legături în PSD, conexiuni care i-au asigurat o urcare rapidă în ierarhie.
Salariile conducerii agenției din București sunt în pas cu vremurile. În schimb, în teritoriu, acolo unde inspectorii au cea mai dificilă sarcină, cea de control, sunt sub media pe economie.
Directorul general Cristina Elena Anton, demisă de ministrul Muncii, a avut, anul trecut, avea venituri de 133.000 de lei. Pe lângă salariu, aceasta a mai primit bani și pentru expertiză pe un proiect al agenției pe care o conducea.
Adjuncții ei își adaugă la salariul lunar de peste 9000 de lei bani încasați pentru alte proiecte derulate de ANPIS.
- Un inspector superior angajat al ANPIS câștigă cu puțin peste 5.000 de lei lunar, iar unul de la o agenție județeană, sub 4.500 de lei, net, lunar.
- Bugetul anul al unei agenții județene de inspecție socială este între 2-3 milioane de lei, în funcție de numărul de angajați, iar banii sunt destinați aproape exclusiv salarizării.
- Puțin cu puțin din fiecare județ se adună însă. Bugetul pentru cheltuieli de personal al tuturor filialelor plus agenția națională este de 141 de milioane de lei (28,2 milioane de euro), în 2023.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse. Un păienjeniș de sinecuri și relații de rudenie, cu misiune pompoasă
”Misiunea ANES este aceea de a promova principiul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex și de a preveni și combate violența domestică, prin implementarea unor măsuri, politici și programe adaptate nevoilor victimelor.”
- ANES a fost înființată în 2016, prin Hotărâre de Guvern, prin transformarea departamentului cu același nume și misiune din subordinea Ministerului Muncii.
S-a creat, astfel, o structură nouă condusă de un secretar de stat, cu un sub secretar de stat, un secretar general și mai mulți directori în subordine. În total, 50 de angajați.
După reorganizarea ministerelor, agenția a trecut în subordinea Ministerului Familiei.
În acest moment, agenția este condusă de Luminița Popescu, profesor de limba și literatura română din Caracal și șefă a femeilor liberale din Olt.
A ajuns pe filieră de partid mai întâi inspector școlar și apoi, în 2020, direct secretar de stat, șef al ANES. A fost numită și în Consiliul de Administrație al Romarm.
În 2022, Luminița Popescu a încasat 147.700 de lei – salariul de la ANES, de la Colegiul Ioniță Asan din Caracal și indemnizația de membru în CA al Romarm.
Adjuncta Luminiței Popescu este Simona Butacu, care până 2009 a lucrat în televiziune ca producător la diverse emisiuni, iar în 2012 a fost aleasă consilier local pe listele PSD Sector 6.
Din 2014 este numită director general la Ciclop SA până în 2017, când este numită consilier personal al Gabrielei Firea. Este numită și director general la Compania Muncipală Agrement București și apoi membru în CA al aceleiași companii.
După plecarea Gabrielei Firea de la PMB, Simona Butacu a fost numită consilier general la ACM Vol, una dintre firmele din subordinea Consiliul Local Voluntari, condusă de soțul Gabrielei Firea, Florentin Pandele, și producător TV la Metropola TV, deținută tot de CL Voluntari.
La începutul lui 2022, Simona Butacu este numită consilier al Gabrielei Firea în Ministerul Familiei, Tineretului si Egalitatii de Șanse. În toamna lui 2022 trece la conducerea Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse în funcția de sub secretar de stat.
A fost declarată incompatibilă de Agenția Națională de Integritate pentru ar fi îndeplinit timp de 4 ani, simultan, o funcție în PSD și era membru în Consiliul de Administrație al unui spital.
În 2022, Simona Butacu a avut un venit de 125.000 de lei, din CINCI surse: ANES, Ministerul Familiei, Consiliul de Administrație al Centrului Național de Învățământ Turistic SA și de la ACMVol Design, compania primăriei condusă de Florentin Pandele.
Secretar al agenției este soțul ministrei Muncii, Simona Bucura Oprescu. Adrian Oprescu e fost prefect de Argeș și inspector general la Inspectoratul de Stat în Construcții.
Și Adrian Oprescu a avut venituri, în 2022, din mai multe surse. 123.600 lei de la ANES, 5.240 lei de la Universitatea Ctin Brâncoveanu din Pitești, 24.331 lei tot de la ANES, dar pentru un proiect, plus vouchere de vacanță.
Moda veniturilor din mai multe surse nu se oprește la conducerea agenției. Și alți angajați cumulează salariul cu banii primiți, separat, pe proiecte.
De exemplu, soții Băluță Andreea și Vlad, angajați consilieri ai agenției, au câștigat anul trecut, împreună, 171.000 de lei din salarii și remunerații pentru proiecte.
Ultima campanie lansată de instituție a fost în 2021, după cum apare pe pagina oficială a instituției. Are în derulare mai multe proiecte pentru combaterea violenței domestice, cu bani europeni, în colaborare cu ONG-uri și alte instituții publice,
Bugetul Agenției este anul acesta de 3,3 milioane de lei (660.000 de euro).
ATOP, autoritațile teritoriale de Ordine Publică. Șefi care primesc de două bani pentru aceeași misiune
”Autoritatea teritorială de ordine publică este un organism cu rol consultativ, care prin activitatea sa asigură reprezentarea și promovarea intereselor comunității, în scopul asigurării unui climat de siguranță și de securitate publică.”
Înființate în 2002, prin legea de funcționare a Poliției Române, Autoritățile Teritoriale de Ordine Publică sunt structuri care reunesc:
- șeful Direcției Generale de Poliție a Municipiului București sau al Inspectoratului de Poliție Județean,
- un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor,
- Subprefectul,
- 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de Consiliul Județean,
- 3 reprezentanți ai comunității desemnați de primarul general al Municipiului București, respectiv de președintele Consiliului Județean,
- șeful Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București sau al Inspectoratului Județean,
- șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București sau șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență Județean,
- șeful serviciului teritorial al Poliției de Frontieră Române și, după caz,
- șeful poliției locale din municipiul reședință de județ.
ATOP se reunește în ședinte lunare sau de câte ori este nevoie. Fiecare membru al autorității primește o indemnizație de ședință, calculată ca procent din salariul președintelui Consiliului Județean.
De exemplu, în Dolj, comisia are 16 membri.
În 2022, indemnizația de ședință ATOP a directorului Poliției Locale, Mateescu Octavian, a fost de 26.300 de lei. În 2023, a fost de 22.000 de lei, după cum reiese din declarația de avere a subprefectului Popescu Venera. Venitul se adaugă la salariile pe care deja le primesc, în funcțiile de conducere pe care le au.
În 2020, un deputat USR a depus un proiect de lege prin care propunea ca ședințele ATOP să fie neremunerate. În expunerea de motive a prezentat și o serie de date obținute de la structurile teritoriale.
”În urma informaţiilor primite de la 33 de Autorităţi teritoriale pentru Ordine Publică, din totalul de 42, acestea au cheltuit, în anul 2020, 10.175.570 lei, dintre care aproape 10.000.000 lei numai pentru acoperirea indemnizaţiilor de şedinţă”, scrie în expunere.
10 milioane de lei înseamnă două milioane de euro cheltuite pe indemnizațiile membrilor ATOP, oameni care primesc deja un salariu pentru funcțiile pe care le dețin să facă exact ce spune și misiunea ATOP: „promovarea intereselor comunității, în scopul asigurării unui climat de siguranță și de securitate publică.”
Situația bugetară e în corzi, dar angajările continuă, iar salariile la stat sunt peste privat
Guvernul intenționează să împrumute, în august, 5,2 miliarde de lei, bani ce vor fi folosiți pentru refinanțarea datoriei publice și pentru finanțarea deficitului bugetului de stat.
Cele mai recente date ale Ministerului de Finanțe arată că, în primele 6 luni din acest an, deficitul bugetar a depășit 37 de miliarde de lei, adică 2,3% din PIB. Iar calculele arată că dacă ritmul cheltuielilor rămâne același, la sfârșitul anului deficitul ar putea depăși 70 de miliarde de lei.
Aceleași date de la Finanțe arată că o mare parte din cheltuielile bugetare se duc pe salariile angajaților la stat, aproape un sfert din totalul cheltuielilor.
După primul semn că deficitul bugetar e mare și că va fi nevoie de reduceri drastice de cheltuieli, în martie 2023, fostul Guvern a anunțat că angajările la stat vor fi înghețate.
Și au ”înghețat” posturile cu 4.395 de noi angajați în mai, față de aprilie.
În cifre absolute, în aceeași lună, mai 2023, numărul de angajați la stat a fost de 1.283.451 de persoane. În creștere față de aceeași lună a lui 2021 cu 31.134 de angajați.
Iar salariile acestui aparat bugetar sunt cu 33% mai mari decât media pe economie. Cea mai recentă statistică a INS arată că salariul mediu net în România, în luna mai 2023, a fost de 4.543 de lei. În aceeași lună, angajații din sistemul public (administrație locală, apărare, asigurări sociale) au avut un salariu mediu de 6.058 de lei.