Reportaj

O aromanca reinventeaza traistele traditionale ardelenesti. Si nu numai

Traistutele romanesti, mandrele accesorii ale femeilor de alta data devenite suveniruri induiosatoare de la bunici sunt un tezaur pe care nu il stim valorifica, este convinsa Monica Ofelia Pintea, o artista clujeana de origine aromana, omniprezenta la targurile handmade sau ale mesterilor populari. A invatat sa le confectioneze la Casa Pionierilor, la sfarsitul anilor ’50. Si-a desavarsit arta de-a lungul vietii demne de un scenariu de film si a reusit sa vanda traistute cu motive maramuresene, nasaudene sau oltenesti in toate colturile lumii. 

Ca o zana buna a casei, Monica Ofelia Pintea este o prezenta calda si ocrotitoare pentru tinerii artisti care se perinda in aceste zile prin splendida casa de pe strada Racovita, nr. 20 care gazduieste FEST:IN, primul „festival in casa, pe timp de iarna, cu specific de vara”, dupa cum il descriu organizatorii. 

Nu exista diferenta de varsta, trend si prospetime intre creatiile aromancei si lucrusoarele hipsteresti ale celorlalti participanti la targ. Traistele ei au materiale naturale, culorii vii ingenios alaturate si detalii luate parca din reviste de arta recenta. Prezenta ei e cel putin la fel de neobisnuita si impresionanta ca a tovarasilor mai tineri cu decenii care coloreaza extravagant festivalul. Dar nu cu asta se mandreste artista, ci cu motivele traditionale din diverse zone etnografice romanesti, presarate cu detalii din cultura aromanilor. 

“Incerc sa pastrez traditia si sa le spun tuturor cat de bogati suntem, fie si doar in privinta traistutelor. Pot constitui un obicei de sine statator, sau pot veni in completarea unui costum, asa ca sunt specifice costumelor din fiecare zona geografica”, explica artista. 

S-a nascut in Sighisoara, intr-o familie de aromani care venisera din Albania. Cand avea doar cativa ani, s-au mutat cu totii la Cluj, iar mestesugul confectionarii traistelor l-a invatat in 1959 la cateva case mai sus de “sediul” festivalului, la Casa Pionierilor de pe strada Emil Racovita. 

Artista are la ea un teanc de fotografii, cu oameni din toata lumea care au cumparat traiste de la ea, din Polonia, Ungaria sau cu un tanar care a rugat-o sa ii faca “o traista cat mai mare, sa poata pune in ea toata dragostea pentru iubita lui”.

“Eu sunt foarte mandra de traista, in aceasta arta a stramosilor se simte legatura tracica, deasupra oricarei imaginatii si gandiri”, spune clujeanca. 

“Primele amintiri din Cluj sunt ale unui oras care purta amprenta razboiului. Am locuit in zona strazii Horea. Unde e acum Ambulanta, era o groapa, un teren viran si un copac ars, nu o sa il uit toata viata. Am facut artele plastice si am lucrat in creatie, in ceramica. Sunt primul creator cu brevete de inventie in tehnica decorarii, am obtinut 3 in fizica si una in chimie”, isi aminteste Monica Ofelia Pintea. 

A stat cativa ani la Bucuresti, apoi, din nou la Cluj, la Sanex si la fabrica de portelan din Iris, unde a contribuit cu inovatii in aspectul marmorat si decorarea cu cobalt. 
In 1992, la 45 de ani, a luat decizia curajoasa de a infia un copil. 

“Daca nu faceam asta, plecam din tara. Baiatul meu e din Maramures, e ucrainean si, ulterior, a avut multe probleme de sanatate, din cauza Cernobalului, doar medicii eminenti de la Cluj i-au salvat viata. Nu imi pare rau pentru aceasta decizie, dar am sacrificat tot”, marturiseste artista. 

In timp ce isi povesteste viata, creatoarea impleteste cu indemanare un medalion, o inima cu motive albaneze cum ar fi carligul ciobanului.  

“Cu toata dragostea poporului albanez”, spune ea, daruindu-l. 

Pe langa traiste, standul ei mai are felicitari, medalioane si, cand e “sezonul”, martisoare. Preturile sunt, dupa cum puncteaza “speciale pentru elevi, studenti, bugetari, tineri si pensionari”. 

“Cinstea e un atribut care nu ar trebui sa lipseasca din palmaresul spiritual al nimanui”, este ea convinsa. 

Monica Ofelia Pintea iubeste mult cateii, a salvat multi de pe strada si a ajutat sa fie adoptati. Stau marturie zecile de poze din care zambeste alaturi de patrupezi, care de care mai frumosi. 

Despre tineretul de la FEST:IN sune ca “sunt oameni in genul atelerelor artistice de altdatata, dar au un bun simt, o curatenie care lipsea atunci”.

“In viata trebuie sa iti pastrezi ceva din curatenia si bunul simt al taranului”, remarca artista.

Nu si-a gasit ucenici carora sa le transmita secretele artei sale si regreta ca fiul ei nu are chemare spre asta. A gasit insa pe la targ o tanara, “o fetita medic veterinar care vrea sa plece in Anglia  si vreau sa o scolesc, pentru comunitatea de romani de acolo”.

“Se incearca o promovare a tinerilor. Normal ar fi ca noi, generatia noastra sa faca ceva. Depinde de noi sa acceptam ca e nevoie sa daruim fara sa asteptam plata. In albaneza, la frumos i se spune bucura, ar trebui sa invatam ceva din asta”, incheie artista. 

FEST:IN poate fi vizitat si duminica, 2 februarie, de la ora 11.

“Pentru noi e o sarbatoare, un loc de intalnire intre oameni de toate varstele. Incercam sa scoatem la lumina bucurie, iubire si fericire,vrem ca lumea sa petreaca altfel. E ca o intoarcere la copilarie. Avem 12 participanti la targ si 5 ateliere, unele plimbatoare”,  a declarat Critina Burduja, organizatoare a evenimentului.

 Festivalul se va inchide cu un jam session care va incepe la ora 10. 
Foto: NISTE Brand 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *