Clujul pare sa fie polul coruptiei in ultimii ani. Procurorii DNA au scos la lumina cazuri grele, cu nume mari din administratia publica locala, din politie, vama sau din institutii publice care gestioneaza fonduri europene. Ziar de Cluj a realizat o analiza a celor mai importante scandaluri de coruptie pentru a afla daca orasul nostru este un cuib vicios al unor personaje care au ca singur scop imbogatirea rapida. Concluziile analistilor arata ca aceeasi situatie se regaseste in toata Romania, singura diferenta fiind aceea ca la Cluj institutiile care lupta impotriva coruptiei isi fac treaba.
Sociologul Vasile Dancu este de parere ca nu sunt la Cluj mai multe cazuri de coruptie ca in alta parte, si vede curatenia facuta de DNA in ultimii ani in administratia clujeana intr-o lumina favorabila pentru comunitate.
“Dupa parerea mea, care traiesc in doua lumi, intre Bucuresti si Cluj, nu suntem mai corupti la Cluj decat altii, ba as spune dimpotriva. Dar avem institutii care functioneaza in Transilvania. Dupa parerea mea, arata un criteriu de modernitate a societatii ardelene si clujene: politicul nu se interfereaza cu justitia. Ne putem privi si ca un fel de studiu pilot, dar daca noi suntem primii care ne curatam administratia inseamna ca noi vom fi fericiti in viitor si mai repede decat ceilalti. Chiar daca suntem un fel de experiment sa zicem asa, dupa parerea mea, efectele asupra societatii vor fi pozitive, chiar cu pretul unor exagerari cateodata. Tipul acesta de coruptie din administratie nu ne reprezinta, nu provine de aici, este cumva un model al administratiei romanesti din aceasta perioada care a infectat evident si administratia din Transilvania”, a aratat Dancu.
Acesta spune ca la Cluj nu avem ce reprosa institutiilor care lupta impotriva coruptiei: isi fac treaba profesionist, fara abuzuri si cu probe.
“Exista un stereotip pozitiv despre ardeleni in alte parti ale tarii, care corespunde unei realitati, nu este fals. Asta nu inseamna ca nu exista si exceptii de la asta, dar faptul ca avem o comunitate care are institutii anticoruptie care functioneaza e tot un merit al ardelenilor”, a mai subliniat Dancu.
Jurnalistul Rares Bogdan considera ca, in ciuda faptului ca in ultimele saptamani cazurile de coruptie de la Cluj au tinut prima pagina a ziarelor si au fost cele mai importante din jurnale, scoaterea lor la iveala este benefica pentru imaginea orasului.
“Face un serviciu exceptional pentru ca il curata si il arata asa cum e. Clujul are si aceasta componenta, nu are doar componenta universitara, nu are doar componenta culturala extraordinara, nu are doar componenta multietnica. Are si aceasta componenta murdara si ea trebuie scoasa la iveala, cu cat mai repede, cu atat mai bine. Clujul se curata, Clujul se vindeca prin astfel de lucruri”, a punctat Rares Bogdan.
Este de acord cu sociologul Vasile Dancu si spune ca astfel de cazuri de coruptie au loc peste tot in tara.
“Nu e niciun focus pe Cluj, doar institutiile statului functioneaza mai corect si mai bine decat in alte parti. Sunt convins ca la Constanta, la Craiova, la Bacau sau Timisoara, cazurile de coruptie Apostu, Bica, Uioreanu sau ultimul caz, Rares Pop, sunt prezente la nivelul cel mai inalt, adica presedinti de CJ, primari, alesi sau directori de institutii. Dar acolo, spre deosebire de Cluj, atat DNA, cat si DIICOT nu isi fac treaba. Nu este un caz izolat, nu sunt clujenii mai corupti decat constantenii sau decat craiovenii sau decat galatenii. Din contra, sunt convins ca foarte multi dintre cei care ocupa functii publice la Cluj sunt mult mai corecti decat in alta parte. Foarte multi din procurorii clujeni au cateva modele, cei din justitie, Daniel Morar a ajuns la Bucuresti, oricand astfel de cazuri pot sa ii duca spre Bucuresti, deci nu procurorii sunt vinovati sau institutiile, ei isi fac treaba. Atat”, a subliniat jurnalistul.
Acesta apreciaza ca lipsa de influenta a mediului politic in domeniul justitiei la Cluj este foarte importanta si arata ca “protagonistii” ultimelor mari cazuri de coruptie provin din partidele de dreapta.
“Sper sa existe alesi care sa nu fie acuzati de asa ceva, dar din ce vad pana acum observam ca in Cluj, cu toata simpatia mea pentru dreapta romaneasca in Cluj, au fost corupti doar cei de dreapta. Nu am vazut niciun ales de stanga cercetat”, a aratat Bogdan.
Jurnalistul Sabin Gherman crede ca lupta impotriva coruptiei s-a intetit in toata Europa.
“Nu cred ca exista un focus pe regiune. Ar trebui sa ne uitam si la ce se intampla in Europa. Spre exemplu, primarul de Venetia a fost arestat de curand pentru fapte de coruptie si cu o miza enorma. Discutam de finantarea ilegala a partidelor, dupa cum spun procurorii italieni. Sa fim convinsi ca si in cazurile de coruptie din Romania exista o legatura cu finantarea ilegala a partidelor, ca ne place, ca nu ne place. Nu cred ca exista vreun corupt, sa-i zicem asa, care sa fi luat banutii si sa fi mancat cu sapte linguri. De acolo au mancat si multe partide, de la stanga la dreapta”, a subliniat Gherman.
El este de parere ca ceea ce in Mehedinti, Buzau, Braila sau Constanta pare a fi regula, la noi pare a fi exceptie.
“Cand auzi ca exista si aici, in Cluj, coruptie, exista sentimentul de mirare: <
> Sa mergem in Constanta sa vorbim despre coruptie. Nu intereseaza pe nimeni. Este un mod de viata, ei stiau lucrurile acestea. Aici, insa, exista procurorii care – le place sau nu unora – isi fac treaba. Pe de alta parte, noi suntem poate mai sus pe aceasta scara de lupta impotriva coruptiei”, a spus jurnalistul.
Fostul rector UTCN, Radu Munteanu, este mai temperat si ne indeamna sa nu dam verdicte inaintea instantelor.
“Orice sistem care lucreaza scoate in evidenta parti bune si parti rele. Din pacate, in Romania s-a consacrat o atitudine, o mentalitate de mercenari ai comisionului marunt, care a facut ca o gramada de valori sa treaca dintr-o parte in alta fara justificare. Cred ca oriunde se vor face investigatii se vor scoate la iveala lucruri din zona intunecata a societatii. Clujul a avut parte de acest moment pe care nu-l comentez. Este o chestiune de decenta sa nu te amesteci in lucruri pana nu exista un verdict final. Nu e bine sa ne comparam cu altii, este pana la urma un sistem care lucreaza. Oricum, ceea ce se intampla este o dovada a deficitului de educatie”, spune el.
Cazurile de coruptie care au zguduit Clujul in ultimii 25 de ani
Dosarul Caritas
Jocul Caritas a fost infiintat in 1991 la Brasov, iar un an mai tarziu a explodat la Cluj. Ioan Stoica, parintele jocului piramidal a beneficiat de sprijinul logistic al municipalitatii clujene. Initial doar clujenii puteau participa, apoi castigul facil fara bani a isterizat toata tara. Se depuneau initial intre 2.000 si 10.000 de lei, iar dupa trei luni se primea inapoi de opt ori suma depusa. Mai tarziu depozitul minim a crescut la 20.000 de lei, iar cel maxim la 160.000 de lei.
Caritasul a atras 400.000 deponenti care au investit un miliard de dolari inainte ca afacerea sa dea faliment in 14 august 1994, cu o datorie de 450 milioane de dolari. Fondatorul si proprietarul afacerii, Ioan Stoica, a fost condamnat in 1995 la 7 ani de inchisoare pentru frauda, dar a fost inchis doar un an si jumatate.
Dacia Felix
Celebrul dosar Dacia Felix a fost finalizat dupa zece ani de procese. Sever Muresan a fost judecat pentru comiterea infractiunilor de inselaciune, fals material, uz de fals, folosirea creditului cu rea credinta si abuz in serviciu. Sever Muresan, actionar principal si membru in Consiliul de Administratie a falimentat banca luand credite pe care nu le-a mai restituit. Creditele contractate in perioada 1993-1995, depasesc 1.000 de miliarde de lei, Scopul oficial era de a achizitiona otel-beton si de a-l exporta catre societatea Cadewel Investment Ltd. din Insulele Virgine. Sever Muresan a fost achitat de raspunderea penala si obligat sa plateasca despagubiri de peste 100 de milioane de dolari si 10 milioane de franci elvetieni.
Sorin Apostu, fost primar al municipiului Cluj-Napoca
Procurorii DNA l-au trimis pe primarul Sorin Apostu in judecata la finalul anului 2011 pentru luare de mita in forma continuata (18 acte materiale), complicitate la spalare de bani in forma continuata (19 acte materiale), complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata in forma continuata (19 acte materiale), trafic de influenta in forma continuata (21 acte materiale), instigare la spalare de bani in forma continuata (23 acte materiale), instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (23 acte materiale) si primire de foloase necuvenite.
Suma toata obtinuta de Apostu s-a ridicat la 545.717 lei, echivalent a 127.052 euro. Banii provin de la reprezentantii unor societati comerciale care au in derulare contracte cu Primaria municipiului Cluj Napoca (SC Brantner Veres prin administrator SC Total Trading Company SRL Cluj Napoca si SC Rosal SRL Bucuresti) sau cu regii aflate in subordinea Consiliului local Cluj Napoca (SC Groupe Frarom SRL Cluj Napoca). Pentru a disimula caracterul ilicit al primirii sumelor respective, Apostu a incheiat contracte fictive de consultanta cu aceste firme prin intermediul sotiei sale, avocat de profesie. De asemenea, in calitate de primar al municipiului Cluj Napoca, a pretins de la inculpata Droniuc Aspazia remiterea unor foloase materiale necuvenite, lasand-o sa creada ca are influenta pe langa directorul RATUC Cluj pe care l-ar putea determina sa incheie, cu societatea inculpatei, politie de asigurare a parcului auto al regiei. In perioada mai 2009-septembrie 2011, Apostu Sorin a primit, in 21 de transe, suma totala de 274.330,54 lei de la Aspazia Droniuc, denuntatoare in dosarul Apostu.
Radu Bica, fost vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj
Radu Bica este condamnat definitiv la inchisoare, iar ancheta DNA s-a derulat in anul 2011
Din Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale intocmita de procurori au rezultat urmatoarele:
in cursul lunii octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a acceptat oferta a doua persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, in calitatea sa de vicepresedinte al Consiliului judetean Cluj, sa le furnizeze informatii obtinute in virtutea functiei si, astfel, sa faciliteze castigarea unei licitatii privind serviciile de mentenanta pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012. in aceleasi imprejurari, inculpatul Bica Radu Vasile a pretins ca, la data de 27 octombrie 2011, sa-i fie remisa o prima transa, in suma de 10.000 de euro.La data de 31 octombrie 2011, inculpatul Bica Radu Vasile a primit de la una dintre persoanele cu care facuse intelegerea suma de 43.000 de lei, echivalent a 10.000 de euro, ca obiect al infractiunii de coruptie, procurorii procedand la constatarea infractiunii flagrante.
Horea Uioreanu, presedintele Consiliului Judetean Cluj
Procurorii arata ca, in perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la Vasile Pogacean, remiterea cu titlu de mita a unei sume totale de 693.224 lei, constand intr-un procent de 15% din sumele alocate bugetar de Consiliul Judetean Cluj pentru contractele aflate in derulare de catre firma Sinai Comimpex SRL apartinand omului de afaceri, suma fiind pretinsa tocmai pentru ca, in calitatea sa de conducator la institutiei judetene sa aloce sumele vizate de omul de afaceri.
Pentru anul 2014, potrivit celor convenite intre presedintele C.J. Cluj Uioreanu Horea Dorin si inculpatul Pogacean Vasile, pentru lucrari realizate de SC Sinai Comimpex SRL au mai fost alocate fonduri de 902.497 lei repartizata comunei Bontida, pentru finalizarea contractului derulat intre Sinai Comimpex SRL si Primaria Bontida, avand ca obiectiv „Finalizare corp nou Liceul Tehnologic Rascruci”, precum si suma de 545.000 lei repartizata comunei Fizesul Gherlii, destinata platii arieratelor pentru contractul de „Asfaltare drumuri si strazi comunale-arierate” derulat tot de SC Sinai Comimpex SRL.
Se retine ca, aferent tuturor acestor alocari bugetare, in perioada aprilie 2013-mai 2014, omul de afaceri Pogacean Vasile a remis cu titlu de mita presedintelui C.J. Cluj Uioreanu Horea Dorin suma totala de 174.500 lei, dupa cum urmeaza: in aprilie 2013 suma de 40.000 lei; la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 24 mai 2013 suma de 5.000 lei, in 3 iunie 2013 suma de 9500 lei, in 6 iunie suma de 4.500 lei, in 5 septembrie 2013 suma de 5.000 lei, in 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei, in 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei, in 24 februarie 2014 suma de 2.200 euro (echivalent a 10.000 lei) si in data de 9 mai 2014 suma de 20.000 lei.
De asemenea, pentru a dispune alocari de resurse de la bugetul C.J. Cluj pentru platile efectuate la lucrarile de la contractul mentionat, precum si pentru alte proiecte aflate in derulare, tot cu finantare de la bugetul judetean, se retine ca, in perioada octombrie 2012- martie 2014, omul de afaceri Ioan Bene a remis presedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin suma totala de 278.000 lei, dupa cum urmeaza: in luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, in martie 2013 suma de 40.000 lei, in aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei.
De asemenea, in cursul lunii mai 2014, omul de afaceri Bene Ioan a mai remis presedintelui C.J. Cluj suma de 22.320 lei (echivalent a 5.000 de euro), suma ce a reprezentat achitarea unui contract avand ca obiect un sondaj de opinie comandat de edilul judetului in contextul campaniei electorale privind alegerile europarlamentare din 25 mai 2014.
Daniela Dobrila, Stefan Cadar, Olezia Cadar – dosarul Fany
Patronii Fany sunt cercetati de procurori pentru ca ar fi dat mita 10.000 de lei, o masina, un televizor, un mp3 player, boxe si haine directoarei din cadrul Autoritatii Rutiere Romane, pentru a „aranja” licitatia pentru traseele judetene din Cluj, pentru perioada 2014-2019. Patronii firmei Fany au apelat la Daniela Dobrila, director la Directia Licente din cadrul Autoritatii Rutiere Romane Bucuresti, careia i-au oferit bunuri si bani cu titlu de mita.
Rares Pop, seful Inspectoratului de Stat pentru Control in Traficul Rutier
Rares Pop a fost arestat aseara pentru 30 de zile, fiind cercetat de procurorii anticoruptie pentru abuz in serviciu, desfasurarea de activitati ca acte de comert, incompatibile cu functia detinuta, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, santaj si luare de mita.
Traian Maris, fost director al Directiei Silvice Cluj
Traian Maris a fost retinut de procurori in luna mai a anului trecut sub acuzatia de luare de mita. Acesta, in calitate de director al Directiei Silvice Cluj, a primit de la padurarul Maris Valentin, inculpat in dosar, suma de 10.000 lei provenita de la acesta si de la alti doi padurari (denuntatori in cauza) pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa ii asigure lui Maris Valentin pastrarea locului de munca si sa avizeze favorabil controalele efectuate bianual la cantonul acestuia, precum si pentru a nu dispune sanctionarea celorlalti padurari pentru presupuse nereguli in activitatea lor.
Alain Modrea, fost sef al Biroului Vamal Cluj
Alain Modrea, sef la Serviciul Inspectie Fiscala si Control Ulterior din cadrul Directiei Regionale pentru Accize si Operatiuni Vamale Cluj a fost acuzat de luare de mita. La data de 16 martie 2011, inculpatul Zur Mosche a primit de la un denuntator, administrator al unei societati comerciale din Cluj, suma de 12.000 de euro pentru a o remite inculpatului Modrea Alain Florin, sef serviciu in cadrul Directiei Regionale pentru Accize si Operatiuni Vamale (D.R.A.O.V.) Cluj, in scopul de a interveni pe langa functionarii publici din subordinea pentru intocmirea unui act de control favorabil.
A mai fost acuzat intr-un alt dosar pentru abuz in serviciu , fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals. In calitate de sef al Biroului vamal Cluj, a stabilit, ca taxa vamala pentru autoturismul Nissan 350 Z, la care era obligata o societate comerciala, sa se calculeze la valoarea de facturare a autoturismului (care, fiind in suma de 1.874 USD, prezenta suspiciuni de subevaluare) si nu la valoarea de 20.000 de euro decisa de Comisia analizei de risc din cadrul Biroului vamal Cluj Napoca, prejudiciind statul cu 17.953 lei, reprezentand taxe vamale si TVA. Modrea a procedat asa pentru ca folosea doua autoturisme (Jeep Grand Cherokee si Nissan Murano) puse la dispozitie de societatea comerciala favorizata.Pentru a crea aparenta de legalitate a utilizarii celor doua autoturisme, inculpatul a incheiat cu firma proprietara a masinilor, doua contracte de leasing, fara a achita ratele aferente acestor contracte. Cu toate acestea, pentru a dovedi ca a achitat ratele, inculpatul Modrea Alain Florin a semnat in fals mai multe facturi fiscale. De asemenea a depus la Biroul vamal Cluj un contract de cesiune fals pentru a justifica legalitatea utilizarii unuia dintre cele doua autoturisme.
Cosmina Druta, contabil la ADRNV
Druta a avut mai multe capete de acuzare: inselaciune cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata (163 acte materiale), fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata (170 acte materiale), fals material in inscrisuri oficiale, in forma continuata (436 acte materiale), uz de fals, in forma continuata (436 acte materiale) si spalare de bani, in forma continuata.
Contabila a profitat de atributiile sale de serviciu in scopul insusirii pe nedrept de sume de bani din patrimoniul acestor persoane juridice. Concret, in perioada septembrie 2009 –iulie 2012, inculpata Druta Cosmina, utilizand mijloace frauduloase (ordine de plata falsificate), a indus in eroare reprezentantii unitatilor bancare unde aveau deschise conturi institutiile la care era contabil si i-a determinat sa transfere suma totala de 11.537.204,31 lei (echivalentul a aproximativ 2.704.771,84 euro) din conturile ADR Nord Vest si S.C. IRCETT S.A. in contul firmei sale S.C. VANGHER S.R.L. Inculpata a falsificat personal aceste documente bancare si a solicitat transferurile in baza unor operatiuni comerciale inexistente. Banii proveniti din aceste activitati frauduloase au fost utilizati pentru plata salariului sau ca angajat al firmei sale, plati catre inculpata, ca persoana fizica, pentru achizitionarea unor terenuri si apartamente in localitati din apropierea municipiului Cluj Napoca cat si pentru achizitionarea de bijuterii din aur si a doua autoturisme de lux.
Petre Coste, fost primar din Jucu
Din probele administrate s-a stabilit ca in perioada decembrie 2006 – iulie 2007, in calitate de presedinte al Comisiei locale Jucu de aplicare a legilor fondului funciar, inculpatul Coste Petre a pretins suma de 18.000 euro de la o persoana fizica pentru a facilita reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren in favoarea acesteia, primind initial o prima transa de 3.000 de euro.
Fiind denuntat de persoana respectiva, in iulie 2007 a fost prins in flagrant de procurorii anticoruptie in timp ce a primea suma de 10.000 de euro.
Marius Leontiuc, investitor in imobiliare
Marius Leontiuc, administrator la S.C. ROMANIA EUROPLAN PROIECT SRL Caransebes, a fost anchetat in legatura cu o frauda imobiliara din care a rezultat prejudicierea cu peste un milion euro a peste 100 de persoane.
Procurorii au retinut ca Leontiuc, prezentandu-se sub calitatea mincinoasa de arhitect, impreuna cu reprezentantele unei agentii imobiliare, s-a asociat in vederea comiterii unei fraude imobiliare in urma careia peste 100 de persoane au fost induse si mentinute in eroare prin falsificarea si folosirea de inscrisuri contrafacute.
Faptele s-au petrecut la incheierea, in perioada noiembrie 2005 – mai 2007, a antecontractelor de vanzare – cumparare si construire a unor presupuse apartamente intr-un bloc cu 10 – 16 etaje pe un teren din Cluj Napoca, pentru care au fost achitate, catre inculpat, avansuri de peste un milion de euro precum si comisioane de intermediere catre agentia imobiliara de peste 60.000 euro. Constructia nu a fost realizata si, in consecinta, persoanele care au achitat sume de bani pentru contractarea apartamentelor si plata serviciilor agentiilor imobiliare au fost pagubite.
Daniela Poputa, agent de politie
Daniela Poputa, pe atunci agent de politie in cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si inmatricularea Vehiculelor Cluj, a fost acuzata pentru luare de mita, in forma continuata.
Din Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale intocmita de procurori in 2009 se arata ca Daniela Poputa, in calitate de agent de politie in cadrul S.P.C.R.P.C.I.V.Cluj, prin intermediul inculpatului Ilea Cornel, administrator al scolii de soferi „Auto Ilea”, a primit suma totala de aproximativ 4.900 – 5.600 de euro de la mai multi candidati in scopul de a le inlesni acestora promovarea, in mod fraudulos, a probei teoretice la examenul pentru obtinerea permisului de conducere, facilitandu-le acestora ca in sala de examinare sa poarte asupra lor mijloace tehnice audio prin care, din exterior, le erau comunicate raspunsurile corecte la chestionare.
in aceeasi perioada, inculpatul Ilea Cornel a pretins si primit de la mai multi candidati suma totala de peste 10.000 euro, pentru ca, prin influenta pe care o are asupra unor functionari din cadrul S.P.C.R.P.C.I.V. Cluj, sa le inlesneasca promovarea, in mod nelegal, a examenului pentru obtinerea permisului de conducere.
La randul sau, inculpatul Abrudan Iacob a facilitat fraudarea aceleiasi probe de examen procedand, in mod nemijlocit, la echiparea tehnica a unor candidati, in modalitatea descrisa mai sus.
Aurel Alexandru Muresan, fost sef al Politiei Dej
Fostul sef al Politiei Dej a fost acuzat de procurori pentru infractiunea de efectuare de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia pe care o indeplineste, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite.
Din rezolutia de incepere a urmaririi penale intocmite de procurori a rezultat ca exista date si indicii temeinice potrivit carora Muresan s-a implicat in mod constant, atat direct, cat si prin intermediari, in activitatea comerciala a mai multor societati, de a caror administrare se ocupa in fapt, atat prin derularea activitatilor curente, cat si prin protejarea intereselor acelor societati prin folosirea abuziva a functiei ocupate.
Astfel, in cursul anului 2008, societatea detinuta de invinuit prin intermediar a incheiat cu primaria unei comune invecinate municipiului Dej un contract avand ca obiect servicii de salubrizare menajera. Desi societatea nu a respectat obligatiile contractuale, datorita interventiilor facute de invinuitul Muresan Aurel Alexandru, colaborarea dintre cele doua parti a fost mentinuta și in anul 2010, prin incheierea unui nou contract. Datele cauzei releva ca similar, urmare a interventiilor invinuitului, au fost incheiate contracte de prestare a serviciilor de salubrizare si cu primariile altor opt comune invecinate.
De asemenea, in cadrul unei alte societati pe care o detine prin intermediari, invinuitul a infiintat si dezvoltat o ferma de animale la care se ocupa zilnic de activitatile fermei, angajari de personal, plata salariilor, reparatii utilaje, achizitii si vanzari. Pentru a obtine avantaje materiale pentru societatea respectiva, invinuitul foloseste inclusiv institutia pe care o conduce, punand presiune asupra unor persoane prin deschiderea de dosare penale pe numele acestora.
La o alta societate pe care o detine prin intermediar, avand ca obiect de activitate exploatarea a doua lacuri de pescuit sportiv, invinuitul se ocupa de activitati de administrare nemijlocita, cum ar fi: angajare personal, plati salarii, comenzi marfa, achizitii de peste pentru popularea lacurilor, incasari.