Tot felul de oameni răi ne zic cum că s-au ridicat din birourile CJ Cluj tot felul de documente privitoare la falimentarea Cluj Arena.
Vă mai aduceți aminte când chinuiam tastatura laptop-ului degeaba mai anii trecuți să vă informăm cu privire la faptul că tărăgănarea declarării insolvenţei timp de mai bine de un an şi jumătate poate duce, dacă procurorii clujeni fac puţin efort, la apariţia unor dosare penale?
Că era măcar de datoria lor să stabilească cine și cum a creat acest prejudiciu banilor publici.
Ei, amu’ niște răi și niște fameni ne zic că procurorii și-au reamintit care ar fi fost pașii legali pe care Consiliul Judeţean şi Primăria Cuj-Napoca ar fi trebuit să îi facă din momentul în care s-a constatat insolventa Cluj Arena. Pași pe care nu i-au făcut, motiv pentru care acum chiar că se caută vinovații.
Deci: reglementarea dată de Legea 85/2006, cu completările şi modificările ulterioare, prevede că cererea introductivă de intrare în insolvenţă putea fi înaintată Tribunalului fie de către debitor, fie de către creditori, precum şi de orice alte persoane sau instituţii prevăzute expres de lege. În cazul în care cererea de insolvență este introdusă de debitor, în cazul de faţă Cluj Arena (Consiliul Județean Cluj), legea prevede clar:
“În ceea ce îl priveşte pe debitorul aflat în insolvenţă, potrivit prevederilor articolului 27 din lege acesta este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor legii, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă”.
Posibila stare de insolvenţă la Cluj Arena a apărut odată cu blocarea conturilor societăţii, de către Primăria Cluj-Napoca, în luna august 2015, pentru neplata impozitului pe clădire. Obligativitatea impozitului pe clădirea stadionului a fost stabilit în urma controlului efectuat de către Curtea de Conturi. Deci, din luna august 2015, Cluj Arena trebuia să ceară intrarea în insolvenţă. Abia după trei ani s-au gândit că-i cazul să intre în legalitate și cei de la CJ Cluj. Iar acum procurorii cică cercetează dacă cei de la Cluj Arena au urmat întocmai pașii stipulați de lege:
“Dacă la data expirării termenului de 30 de zile debitorul este angrenat, cu bună-credinţă, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligaţia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de 5 zile de la eşuarea negocierilor.
Dacă în cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv, debitorul ajunge în stare de insolvenţă, dar există indicii serioase că rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de bună-credinţă, trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii în condiţiile şi termenul de 5 zile de la eşuarea negocierilor. În caz contrar, debitorul trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă”.
Așteptăm și noi să aflăm dacă procurorii au citit corespondența Cluj Arena SA și CJ Cluj cu Tribunalul.
Cei de la Societatea Cluj Arena ar putea să invoce în apărarea lor faptul că au purtat, în timp, negocieri cu reprezentanţii primăriei în vederea reeşalonării datoriilor, ca de la fin la naș. Însă singura modalitate prin care Primăria a reuşit să îşi recupereze o parte din creanţe au fost sumele încasate în mod direct în conturile societăţii. Iar legea prevede că debitorul poate să adreseze Tribunalului o cerere în cazul în care starea de insolvenţă este iminentă. Timp de trei ani, Cluj Arena nu a făcut acest lucru deşi sumele încasate lunar concretizau faptul că nu există nicio sansă ca societatea să îşi poată plăti datoria, deci starea de insolvenţă era iminentă.
Un alt argument în favoarea Cluj Arena ar fi acela că a contestat în instanţă decizia Direcţiei de Taxe şi Impozite a primăriei privind executarea silită. Și că au așteptat să vadă dacă au câștig de cauză, au ba. Dar, ia să vedem ce zice procedura insolvenţei la cererea creditorului, în speţă Primăria Cluj-Napoca.
“În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei, judecătorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului. În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existenţa stării de insolvenţă. Dacă debitorul contestă starea de insolvenţă, iar contestaţia sa este ulterior respinsă, el nu va mai avea dreptul să solicite reorganizarea judiciar”.
Numai că Primăria Cluj-Napoca, aparent mulţumită cu firimiturile din conturile Cluj Arena (dacă nu vorbim despre favorizare), nu a demarat procedura de intrare în insolvenţă deşi avea tot dreptul. În acest sens din cele 3 milioane de lei, cât era estimată datoria societăţii, administraţia locală a primit sume infime rezultate din viramentele bancare ca urmare a închirierii stadionului pentru diferitele evenimente cultural sportive. Plata salariilor şi a utilităţilor, care au putut determina funcţionalitatea în regim de avarie a Cluj Arena, s-a făcut în mare parte din încasările cash. Acest lucru a putut fi posibil ca urmare a faptului că negocierea privind regimul de închiriere a stdionului către Universitatea Cluj prevedea ca toate încasările de la meciurile echipei să fie încasate de societate.
Așa că putem vorbi despre o partea penală a afacerii “Stadion”, o afacere 100% PDL al PNL Cluj
Potrivit articolului 240, Cod Penal, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare neintroducerea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă în termen de 6 luni de la termenul prevăzut de lege.
“(1) Neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, într-un termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariţia stării de insolvenţă, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”
Ar rămâne ca organele abilitate ale statului să se și să ne lămurească care ar fi fost termenul legal de la care ar fi curs cele 6 luni…
În concuzie:
- Din punctul nostru de vedere (dar nu suntem procurori și nici judecători) Primăria avea obligaţia de a cere intrarea în insolvenţă a societăţii Cluj Arena încă de la începutul anului trecut (01.02.2016), dată la care, în dosarul nr. 13081/211/2015, Judecătoria Cluj-Napoca a respins contestaţia Societăţii Cluj Arena privind executarea silită pentru datoria de aproximativ 3 milioane de euro.
- Cluj Arena avea obligaţia, ca urmare a faptului că se ştia încă de la anunţarea controlului efectuat de Curtea de Conturi că nu va avea de unde să plătească datoria, să ceară insolvenţa.
Cum niciuna dintre cele două administraţii, locale şi judeţene, nu a făcut demersurile necesare pentru demararea procedurii de intrare în insovenţă s-a ajuns ca prin retragerea dreptului de administrare asupra imobilului stadion, începând din 21.12.2016, Cluj Arena a intrat direct în faliment. Iar bugetul local a fost prejudiciat cu peste 3 milioane de euro. Am asistat la o țeapă demnă de un SRL care falimentează un butic.
O posibilă explicaţie a faptului pentru care Emi Boc, prin apartul de specialitate al primăriei, nu a cerut insolvenţa Cluj Arena ar fi faptul că speră ca stadionul să fie cedat gratuit, prin voinţă politică, de la judeţ la primărie – chestiune pentru care se luptă de zor împreună cu finuțul său Alin Tișe.
Acest lucru chiar dacă o fi legal (deși ne îndoim, dat fiind faptul că s-a încălcat grosolan legea pentru a se ajunge la această stare de pat), este total imoral. Construcţia stadionului a fost făcută din bugetul judeţului Cluj, cu un efort financiar de 28 de milioane de euro suportat de toate comunele, motiv pentru care n-au mai fost bani și pentru investiții utile județului – fapt cert este că drumurile judeţene au rămas impracticabile.