In Romania se afla doar doua mumii. Una e la Sibiu, bine pusa in valoare in cadrul Muzeului de Etnografie Universala “Franz Binder” si alta la Cluj, la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (MNIT), aflat in hibernare de ani buni. Povestea ei ar putea fi pusa in randul misterelor Clujului, ale lucrurilor pline de taine, fascinatie si intrebari care nu isi afla niciodata raspuns. A fost expusa ultima data in 2009, in Secuime.
In documentele MNIT, exponatul figureaza cu termenul de “mumie umana”. In urma unor radiografii efectuate de specialisti in anii 80 a iesit la iveala ca era vorba de o femeie, ca nu e vorba de vreo regina si ca a murit de o moarte violenta. In articolele aparute de-a lungul anilor pe tema mumiei de la Cluj s-a scris insa si ca ar putea fi “Printesa Disparuta, ultima printesa a Egiptului Antic” sau ca “nimeni din Romania nu poate citi inscriptiile misterioase”. Nu lipsesc mentionari exaltate ca acela al unui blestem “similar celui de pe sarcofagul lui Tutankhamon”.
Specialistii clujeni isi pastreaza insa demnitatea.
“Nu stim nici macar cine a adus mumia in muzeu. S-a facut presupunerea ca ar face parte din donatiile baronului Balazs Orban, un mare calator al vremii, care a mai daruit si alte artefacte egiptene Muzeului Ardelean – institutia care s-a transformat ulterior in MNIT – o serie de statuete funerare, amulete sau pasari mumificate, toate aduse din Egipt. Totusi, nu putem spune ca a fost adusa de acest baron”, a declarat Melinda Mitu, director al sectiunii de Istorie a MNIT.
„Mumia apartine, se pare, unei tinere femei, care a suferit o moarte violenta in jurul varstei de 22 de ani. Inaltimea ei este de 1,70 metri si dateaza din Epoca Ptolemaica (305-30 i.H.). Talia si alte cateva indicii pot duce si catre o alta ipoteza, care sustine ca ar fi de fapt vorba de un barbat. Nu am reusit sa-i aflam numele pentru ca pe sarcofag sunt imprimate doar versuri si incantatii din Cartea Egipteana a Mortilor, a declarat Viorica Rusu, cercetator stiintific si arheolog la MNIT, citata de revista Felicia.
Radiografiile din anii 80 au scos la iveala ca oasele gatului au fost dislocate, fapt care a dus la controverse, s-a vorbit ca femeia ar fi fost spanzurata sau aruncata de la inaltime.
Cu toate acestea, sau poate tocmai din cauza semnelor de intrebare, mumia a fost mereu una dintre atractiile principale ale institutiei clujene.
“Face parte din expozitia de baza a muzeului nostru, toti intrebau de mumie, mai ales copiii. In Romania mai este una doar la Sibiu, dar nu stim sa fie vreo legatura intre ele. La fel de cautate ar mai fi, poate, amuletele”, a punctat Mitu.
La fel de departe de salile de expozitii au stat si celelalte exponate ale colectiei muzeului clujean. Intre acesta, obiecte bizare cum ar fi o mana de mumie.
“Mana a apartinut unei mumii, probabil, de femeie, de la care a fost smulsa”, se arata intr-un catalog al institutiei, semnat de Nicolae Cordos, Eugenia Glodariu, Miron Ciho si regretatul Dorin Alicu.
De asemenea, colectia mai cuprindea un “phalus uman, sectionat de la locul de insertie in organism inainte de inceperea procesului de mumificare a corpului”, mumia unui pui de crocodil si a unei pasari.
“Toate exponatele sunt puse la pastrare. Din pacate, salile de expozitie au devenit depozite. Mumia va fi iar cap de afis al expozitiei de baza atunci cand muzeul va fi renovat si redeschis, sper ca asta va fi cat de curand. Pe langa exponate, muzeul are si multi specialisti care ar vrea sa isi vada munca valorificata”, a conchis Melinda Mitu.
MNIT este inchis inca din 2009. S-a vorbit despre proiecte de renovare, de o noua cladire, iar fostul director Piso si-a dus razboaiele in instanta, blocand activitatea institutiei.
Recent, directoarea Viorica Crisan a atras atentia ca daca statul nu va aloca bani in acest an, muzeul nu se va putea deschide in 2015, anul in care Clujul va fi Capitala Europeana a Tineretului.
„Sunt lucrari care la noi dureaza doi ani. Daca am avea bani sa le incepem acum, poate in 2014 am reusi sa le finalizam, pentru ca in 2015 sa putem avea expozitii si alte activitati specifice. Daca rectificarea nu va fi in favoarea noastra, muzeul isi va putea relua activitatea normala abia in 2016. Noi incercam sa atragem atentia ca e grav, tot mergem la Bucuresti, iar cei de la minister ne spun mereu ca e an de criza si nu sunt bani”, a rezumat situatia Viorica Crisan, director arheologie la MNIT.