Magistratii Tribunalului Cluj au decis ca minoritatea maghiara din oras este indreptatita sa ceara inscriptionarea bilingva a localitatii, chiar daca reprezinta mai putin de 20% din populatie, arata Clujust.ro, citand motivarea instantei.
Mai mult decat atat, juristii Primariei nu s-au prezentat in fata instantei pentru a se apara si doar dupa “inchiderea dezbaterilor in fond, s-au depus la dosar note de sedinta prin care s-a invocat exceptia lipsei de interes, exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Primarul Municipiului Cluj-Napoca, solicitandu-se respingerea cererii in baza exceptiilor. Pe fond, s-a aratat ca populatia de etnie maghiara din Cluj-Napoca este sub 20 %, respectiv ca aceasta se ridica la procentul de 15,7 %, iar instalarea indicatoarelor bilingve nu se justifica prin prisma Legii 215/2001, astfel incat cererea se impune a fi respinsa si din acest punct de vedere”, se arata in motivarea sentintei. Instanta a retinut ca aceste exceptii au fost formulate in mod tardiv.
“In municipiul Cluj-Napoca, minoritatea maghiara nu intruneste procentul prevazut de dispozitiile legale, potrivit rezultatelor oficiale ale recensamântului din 2011 publicate de Institutul National de Statistica disponibile pe pagina oficiala, numarul maghiarilor fiind de 49 565, adica 15, 27 %. Cu toate acestea, instanta considera insa ca minoritatea maghiara este indreptatita sa ceara autoritatii locale inscriptionarea bilingva a localitatii.
Astfel, dispozitiile art. 76 din Legea 215/2001 prevad obligativitatea inscriptionarii bilingve atunci cand cetatenii apartinand minoritatii nationale depasesc un numar de 20% din numarul locuitorilor, iar HG 1206 /2001 concretizeaza modalitatea de executare a acestei inscriptionari.
Instanta retine insa, ca din interpretarea dispozitiilor legale mai sus citate, rezulta ca atunci cand acest procent al cetatenilor minoritatilor nu este atins, problema inscriptionarii in limba minoritatii este o chestiune ce tine de oportunitate, lasata la indemana autoritatii locale. In sensul art. 36 alin.1 din Legea 215/2001, (1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.
Prin urmare, autoritatea locala este libera sa inscriptioneze in limba minoritatilor nationale, denumirea localitatii in limbile minoritatilor pe indicatoarele de intrare si iesire din localitate, daca exista o manifestare de vointa a autoritatii in acest sens”, se mai arata in motivare.
De asemenea judecatorii au adus exemple decizii luate de Curtea de Apel in 2009 si 2011.
“Prin Decizia nr. 2797 din 9 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Cluj s-a stabilit ca in situatia in care legea nu distinge, prevazand in mod generic printre atributiile administratiei publice locale si pe aceea de a adopta hotarari in orice problema de interes local, este la latitudinea autoritatilor locale inscriptionarea indicatoarelor in limba minoritatilor, atunci cand minoritatile nu intrunesc pragul de 20%. S-a mai retinut in decizia mentionata ca in multe localitati din Romania legea s-a interpretat exact conform principiului juridic fundamental „ceea ce legea nu interzice, este permis”, fiind astfel instalate indicatoare cu denumirea localitatii bi-sau trilingve in localitati unde minoritatea respectiva nu atingea pragul de 20 %, cum ar fi de exemplu Sibiul, Mediasul, Aiudul, Seinul, Sighisoara, Iernutul etc.”, arata sursa citata.
Mai mult decat atat, instanta reimprospateaza memoria administratiei locale, care a decis in urma cu mai bine de 10 ani sa amplaseze placute multilingve la intrarile in oras.
“In prezenta cauza, se retine ca paratul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscriptionarii denumirii municipiului Cluj-Napoca in limba minoritatilor nationale, respectiv in limba maghiara si germana, emitand in acest sens, in mod legal dupa cum s-a aratat anterior, in baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotarârea nr. 99 din 7 martie 2002, alocandu-se si sume de bani de la bugetul local in vederea confectionarii si montarii indicatoarelor de inscriptionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrari si iesiri. In vederea aducerii la indeplinire a hotararii au fost desemnate Directia domeniu public si privat si Directia economica. Hotararea nr. 99 din 7 martie 2002 nu a fost pusa in executare pâna in prezent. Astfel, reclamanta nu solicita autoritatii decat sa fie consecventa cu propria pozitie si sa puna in executare ceea ce in mod liber a hotarat”, se mai arata in motivare.
Primarul Emil Boc a anuntat ca institutia pe care o conduce va contesta aceasta decizie. Acum juristii Primariei asteapta sa primeasca motivarea pentru a putea recurge la o cale de atac.
“Motivarea nu a ajuns inca la noi. Dupa ce va ajunge juristul care se ocupa de caz o va studia si va propune o pozitie. Se va face recurs pentru ca legea te obliga sa mergi pana la ultima forma de atac, pentru ca indiferent de solutie sa ai baza legala pe care sa actionezi, in cazul de fata sa pui sau sa nu pui placutele”, a explicat Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al Primariei.
Foto: clujust.ro