Fără perioadă de comparaţie, anul 2014 pentru judeţul Cluj a însemnat punctul culminat a multor dosare penale instrumentate de către cei de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Concret, la acea vreme se zvonea că era întocmită o listă secretă cu persoanele ce trebuiau executate, sau măcar scoase de pe posturile din administraţie. Clujul apărea des în buletinele de ştiri cu precheziţii şi arestări. Iar când nu se vorbea de Cluj, ci de Bucureşti, şi acolo în majoritatea dosarelor erau introduşi ca personaje colaterale (să nu le spunem victime) oameni din Cluj-Napoca, foşti membrii de partid.
Imaginea era clară: clujeni corupţi peste tot. Azi, vorbim de unul dintre cei prezentaţi într-o astfel de manieră, un fost subprefect (numit politic), avocat de profesie şi, prin culpă sau naivitate, fost angajat al ANRP: Mihnea Iuoraş.
Mihnea Iuoraş a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 700/P/2014, din data de 09.04.2015 al DNA, împreună cu mai mulţi membrii ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Procurorii anticorupţie îl acuzau pe acesta de săvârşirea a trei infracțiuni de abuz în serviciu.
„În fapt, s-a reținut că în calitate de membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), împreună cu ceilalți membri ai CCSD, prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu, respectiv cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, a dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, a Regulamentului de Organizare și Funcționare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), a Ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților nr. 27/24.07.2008 și a deciziilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, am aprobat trei rapoarte de evaluare întocmite de experții Neculai Nistor (în dosarul 8745/CC/2006), Drulă Dorin Cornel (în dosarul 26600/CC/2006), Hanu Alexandru-Florin (în dosarul 13653/FFCC/2008), evaluări care conțineau valori mai mari decât cele care au fost stabilite în cursul urmăririi penale de către specialiști DNA și că despăgubirile acordate ar fi prejudiciat bugetul de stat” se arată la dosar.
Însă miza nu era clujeanul nostru, ci alţi inculpaţi „faimoşi” din ANRP: Remus Virgil Baciu, Theodor Nicolescu, Horia Georgescu şi Ingrid Mocanu.
Concret, în atribuţiile pentru funcţia pe care o deţinea Mihnea Iuoraş, în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, intra votul favorabil sau nefavorabil, raportat la calcule făcute de experţi desemnaţi, care apreciau cotele de despăgubire pentru anumite terenuri din dosarele depuse la ANRP. Fără însă ca procurorii să facă o urmărire penală in rem şi să includă la suspecţi şi cei care întocmeau documentele suspuse spre aprobare celor din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Dosarul emblemă al DNA
Prejudiciul calculat de procurori în acest rechizitoriu era de aproape 70 de milioane de euro. Astfel, la momentul în care inculpaţii din Dosarul ANRP I au fost arestaţi, opinia publică primea informaţia că a fost scoasă din joc o reţea ce dădea despăgubiri cu mult peste suma potrivită, din banii românilor.
DNA a prezentat, în rechizitoriu, sute de file cu experitze semnate de ei, angajaţi din parchet sau experţi. Din hârtiile respective rezulta că Mihnea Iuoraş şi ceilalţi ar fi acordat despăgubiri la suprapreţ. Astfel se ajungea la o cifră uriaşă, considerată prejudiciu cauzaz direct statului. Teoria conspiraţionistă consta în faptul că membrii comisiei centrale din ANRP acordau despăgubiri unor anumite persoane, şi ulterior o parte din bani le era remisă lor (personal, de către cei care primeau despăgubirile).
Un proces cu o sentinţă deja stabiltă
Dintre cei 12 inculpaţi din acest dosar, puţini au fost cei care au optat să vorbească public despre cum ancheta DNA i-a scos din sistem, le-a distrus viaţa şi relaţia cu cei din jur. Tot ce trebuiau aceştia să facă pentru a-şi dovedi nevinovăţia era să ceară instanţei contraexpertize la calculele DNA pentru a proba că acele despăgubiri au fost acordate în cadru legal şi la recomandarea experţilor cu care ANRP lucra.
Însă, s-au luptat cu morile de vânt. Timp de aproape jumătate de an, a fost practic imposibil să găsească un expert care să se ocupe de acest aspect. De fiecare dată când se vehicula un nume de expert ce accepta să facă contraexpertiza, în următoarele zile, persoana în cauză se răzgândea. La un moment dat, s-a aflat că unul dintre experţi a fost chema la DNA şi ameninţat cu dosare penale, în cazul în care va avea curajul să facă lumină în dosarul ANRP.
Spre exemplu, Postelnicu Dorel şi Oltei Radu Cristian erau doi dintre experţii DNA, care au întocmit un raport pentru despăgubirile acordate de inculpaţi prin intermediul ANRP pentru un imobil de pe şoseaua Olteniţei, Sector 4, Bucureşti.
Oana Rucareanu, Ion Anghel şi Adrian Popa Bochis au procedat la verificarea expertizei DNA şi efectuarea unei expertize proprii pentru a determina dacă cei din ANRP au încălcat legea sau nu.
Concluziile acestora au fost incredibile: „Ca urmare a verificării raportului de evaluare denumit “Raport de constatare” din data 13.03.2015 întocmit de specialiștii DNA, Dl Postelnicu Dorel și Dl Oltei Radu Cristian, au fost observate următoarele aspecte principale: raportul de evaluare conține o serie de neconformități minore și majore cu privire la o serie de aspecte (în principal cu privire la absența analizei celei mai bune utilizări, selectarea comparabilelor, prezentarea și argumentarea modului de aplicare a metodei de evaluare selectate) aspecte ce sunt prezentate pe larg în cuprinsul raportului de verificare; neconformitățile identificate au afectat rezultatul evaluării. Am optat pentru încadrarea cu rezerve a raportului în categoria Nesatisfăcător pentru considerentele ce sunt pe larg expuse în paginile 25-26 din prezența lucrare. Nesatisfăcător : Raportul de evaluare este incomplet și conține neconformități care au afectat rezultatele evaluării. Neconformitățile pot fi înlăturate prin completarea raportului de evaluare de către autorul acestuia. Nivelul de credibilitate este sub limită minima admisibila și raportul trebuie refăcut”, au concluzionat aceştia.
(Documentele referitoare la acest exemplu le găsiţi în galeria foto de la începtul articolului)
Precum cele prezentate de Ziar de Cluj, în exemplul de mai sus, aceleaşi elemente se găsesc şi în alte şase raporturi. Concret, s-a demonstrat că DNA a exagerat expertizele pentru a reuşi să le întocmească dosare penale lui Mihnea Iuoraş şi celorlalţi co-inculpaţi.
Dar acest lucru nu a contat…
La finalul procesului, Mihnea a cerut să fie achitat. Prin concluziile scrise depuse de acesta, cu ajutorul avocatului Mircea Ilian, se încerca să se demonstreze că acţiunile sale nu au fost cu rea credinţă şi că totodată nu a existat obţinerea unui folos decuvenit prin deciziile luate.
Mai exact, Mihnea a cerut să fie introduşi în proces şi cei ce au beneficiar de acele „despăgubiri cu sume exagerate”, însă solicitarea lui a fost respinsă. Şi totuşi ne întrebăm, de ce să vrei să mergi doar după jumătate din persoanele implicate în poveste?
Iată ce susţine Mihnea, în raport cu acest dosar:
„Potrivit Rechizitoriului se susține că eu, alături de ceilalți membrii CCSD aș fi acționat cu intenție indirectă. În primul rând că, așa cum rezultă și din probele administrate, eu nu îi cunoșteam pe beneficiarii despăgubirilor sau evaluatori și nici nu m-am întâlnit vreodată cu aceștia și nici nu am primit vreun beneficiu necuvenit din partea acestora sau altor persoane pentru votul dat. Nu am avut niciun motiv (și nici nu am făcut-o) să îi favorizez în vreun fel pe beneficiari. Rapoartele de verificare realizate în faza de judecată au stabilit cu titlu de certitudine faptul că Rapoartele de constatare realizate în faza de urmărire de specialiștii DNA sunt realizate de o manieră necorespunzătoare (calificativ inacceptabil) fiind lipsite de credibilitate” a declarat Mihnea Iuoraş.
Cu toate acestea, Annamaria Tranca, judecătoarea de la Curtea de Apel Bucureşti a decisă să îl condamne pe Mihnea la aproape cinci ani de închisoare cu executare.
„În baza art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. și art. 309 C.pen. cu aplic. art. 35 al. 1 C.p. și art. 5 C.pen. condamnă pe inculpatul Iuoraș Mihnea-Remus la pedeapsă de 4 ani închisoare. În bază art. 67 C.p. aplică inculpatului pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b și g (dreptul de a ocupă o funcție publică) C.p. pe o perioadă de 5 ani. În bază art. 65 C.p. aplică inculpatului pedeapsă accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b și g (dreptul de a ocupă o funcție publică) C.p. În bază art. 89 C.p. anulează amânarea aplicării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 și 35 al. 1 C.p. prin sentință penală nr. 619/10.10.2014 a Curții de Apel Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 53/A/16.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Constată ca cele două fapte sunt concurente. În bază art. 38-39 C.p. contopește pedeapsa de 4 ani aplicată prin prezența cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin sentință penală nr. 619/10.10.2014 a Curții de Apel Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 53/A/16.02.2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și aplică pedeapsă cea mai grea, de 4 ani închisoare, pe care o sporește cu 6 luni reprezentând o treime din pedeapsă concurență, în final inculpatul urmând a execută pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare. În bază art. 45 al. 1 C.p. aplică inculpatului pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b și g (dreptul de a ocupă o funcție publică) C.p. pe o perioadă de 5 ani. În bază art. 45 al. 5 C.p. Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 al. 1 lit. a, b și g (dreptul de a ocupă o funcție publică) C.p. În bază art. 72 C.p. deduce reținerea și arestul preventiv de la 17.03.2015 la 09.07.2015 inclusiv”, se arată în soluţia dată de judecătoarea Anamaria Tranca.
Nici pentru ceilalţi situaţia nu a fost mai roză.
Iată soluțiile dispuse de judecătoarea Anamaria Trancă:
Horia Georgescu – 4 ani cu executare;
Ingrid Mocanu – 4 ani cu executare;
Theodor Nicolescu – 9 ani și 4 luni închisoare cu executare;
Ingird Zaarour – 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare;
Mihnea Remus Iuoraş – 4 ani și 6 luni închisoare cu executare;
Remus Virgil Baciu – 6 ani și 4 luni închisoare cu executare;
Marko Attila-Gabor – 5 ani închisoare cu executare;
Cătălin Canangiu – 4 ani închisoare cu executare;
Alexandru Florin Hanu – 5 ani cu executare;
Gheorghe Vișoiu – achitat, amendă administrativă de 1.000 lei;
Dorin Cornel Drula – 2 ani închisoare cu suspendare;
Neculai Niestor – 2 ani închisoare cu suspendare;
O altă decizie decât cea cu pedepsele mai sus menţinoate ar fi însemnat o umilinţă totală pentru DNA şi implicit Laura Kovesi. Tot ce trebuia, în speţa aceasta, era ca un judecător să pună parafa de dreptate în curtea DNA. Era preste concepţia românilor ca un judecător să decidă în defavoarea unui dosar-perlă precum ANRP I. Nu mai vorbim de intregritatea judecătoarei Tranca sau trecutul acesteia. Sentinţa în acest dosar s-a dat în data de 14 februarie, moment în care o ţară întreagă vorbea de Kovesi şi parchetul ei corupt de la DNA Ploieşti. Era nevoie de o victorie, o distragere de la prezentul grav.
Decizia definitivă în acest dosar va fi pronunțată de Înaltă Curte de Casație și Justiție.
Horia Georgescu: “Tranca a judecat părtinitor, cu rea-credința, meschin… A ales să se poarte că un procuror al DNA și nu că un judecător impartial”
La scurt timp după pronunțarea sentinței, fostul șef ANI Horia Georgescu a comentat condamnarea să, într-un text postat pe Facebook. Acesta susține că Anamaria Tranca a dovedit că este o unealtă și că s-a purtat nu ca un judecător, ci ca un procuror DNA. De asemenea, Horia Georgescu a ținut să sublinieze că judecătoarea Tranca a soluționat dosarul în mod părtinitor, cu rea-credința, iar în final a dispus condamnări în pofida faptului că experții pe care chiar ea i-a desemnat au stabilit că nu există prejudiciu în dosar.
Trei fronturi de atac
De fapt, începând cu anul 2014, Mihnea Iuoraş a fost scos din funcţia de subprefect, a renunţat, revenit şi din nou a renunţat la profesia de avocat. Despre el, la Cluj s-a vorbit într-unul dintre dosarele lui Horea Uioreanu, unde acesta era inculpat pentru că un subofiţer de la SRI l-ar fi avertizat că era filat. Culmea, Iuoraş a fost condamnat definitiv în acel dosar, însă SRI Cluj nu a reuşit să găsească nimic în timpul filajului, pentru a-i face un dosar, aici, local.
Bucureştiul în schimb, a reuşit să mai încropească şi Dosarul ANRP II. De această dată vorbim „doar” de opt inculpaţi, însă şi Mihnea se numără printre aceştia.
Concret, procurorii le-au făcut încă un dosar, separat, pentru acelaşi tip de săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu. Noul dosar ANRP deschis de procurorii DNA se referă la acordarea de despăgubiri de 2,6 milioane euro pentru un teren din sectorul 3 al Capitalei, supraevaluat de trei ori mai mult decât valoarea reală. Terenul respectiv are 1.250 mp şi este situat pe B-dul Camil Ressu din sectorul 3 al Capitalei, iar potrivit procurorilor, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor au aprobat, în anul 2008, plata către cumpărătorul de drepturi litigioase a unei despăgubiri în valoare de 2,6 milioane euro, respectiv 2.111 euro/mp. Anchetatorii susţin însă că terenul a fost supraevaluat de trei ori peste valoarea reală.
Atât Mihnea Iuoraş cât şi Ingrid Zaarour, fost preşedinte al ANRP, dar şi alţi foşti membri din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv Ingrid Mocanu, Remus Baciu, Constantin Cătălin Canangiu, Theodor Cătălin Nicolescu, Mihnea Remus Iuoraş au fost deja audiaţi de DNA, în cursul anului 2017. Astfel că după sentinţa din Dosarul ANRP I, se aştaptă trimitrea în judecată a acestora în Dosarul ANRP II.