DSP-urile din toată țara nu reușesc să facă față numărului de bolnavi diagnosticați pozitiv cu COVID-19, astfel că anchetele epidemiologice se desfășoară cu întârziere. Adesea bolnavii confirmați pozitiv nu reușesc zile întregi să dea la telefon de cineva de a DSP. Situația este aceeași și la Cluj, unde directorul DSP Cluj Mihai Moisescu recunoaște că nu are personal pentru a contacta zilnic 1000 de persoane.
Ministerul Sănătății s-a gândit să vină cu o soluție la această problemă, însă ceea ce ei propun nu are aplicabilitate. Nu va face decât să împovăreze și mai mult DSP-urile, medicii de familie și spitalele.
“Actualizarea fluxului informational va reduce timpii de răspuns a direcțiilor de sănătate publică și va îmbunătăți colaborarea dintre acestea și persoanele infectate sau care fac parte din anchetele epidemiologice. Persoanele care au fost testate vor afla în timp real rezultatul testelor, de asemenea deciziile emise de DSP vor fi transmise automat din sistemul informatic, nemaifiind necesară contactarea DSP-ului. De asemenea se va facilita colaborarea cu medicii de familie. Măsurile sunt luate pe baza experienței acumulate în cele 8 luni de gestionare a pandemiei, dar și în conformitate cu noile prevederi legislative”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.
În teorie, telefoanele celor de la DSP nu vor mai fi asaltate de bolnavi pentru că aceștia vor primi rezultatul automat pe mail sau sms, și tot pe mail sau sms vor primi și decizia de izolare. DSP trebuie să transmită aceste date în maxim 24 de ore. În practică, și pentru aceasta activitate e nevoie de personal, care e prea puțin.
Pentru toate probele recoltate (la cerere sau conform metodologiei), laboratoarele vor introduce în platforma informatică toate datele din formularele, precum și rezultatele testelor după fiecare tranșa de lucru, în maxim 24 ore de la primirea probei la laborator. Responsabilitatea pentru alocarea probelor prelevate conform metodologiei catre laboratoare revine fiecarui DSP aferent. Directorul executiv al fiecarui DSP se asigură de alocarea probelor, astfel încât toate probele să fie procesate în maxim 24 ore.
Rezultatele probelor vor fi transmise automat din aplicația informatică prin SMS și email persoanelor testate. În cazul pacienților pozitivi, decizia de izolare va fi completată în aplicația informatică de către DSP în maxim 24 ore. După completare, aceasta va fi transmisa în format electronic, prin email din aplicația informatică, atât medicului de familie / medicului desemnat de către DSP, cât și pacientului.
DSP va trebui să se ocupe în continuare de anchetele epidemiologice pentru a identifica toți contacții direcți ai celor confirmați pozitiv. Acest lucru era făcut și până acum, dar la 360 de cazuri pe zi era imposibil să ii descopere într-un timp rezonabil pe toți. Iar acest lucru nu se va modifica. Ministerul Sănătății impune proceduri și termene, dar nu ia în calcul și faptul că Direcțiile de Sănătate Publică din toată țara nu au suficient personal pentru a respecta aceste termene.
”Toate persoanele identificate a fi contacți direcți ai fiecărei persoane cu rezultat pozitiv vor fi introduse în aplicația informatică de catre DSP. Decizia de carantinare va fi generată automat, imediat dupa completare, din aplicația informatică și va fi transmisă fiecarei persoane, cât și a medicului de familie al acesteia”.
Spitalele vor trebui și ele să completeze datele despre fiecare pacient în aplicația informatică. Alt formular de care personalul medical și așa epuizat nu avea nevoie.
Pentru toti pacienții pozitivi internați, unitățile spitalicesti au obligatia de a completa formularul corespunzător (fisa de spital) din aplicația informatică, în primele 12 ore de la internare. La externare, unitatea spitaliceasca are obligația ca în maxim 24 ore sa completeze în fisa de spital din aplicația informatică, statusul pacientului: vindecat, transferat sau izolat la domiciliu. Unitățile spitalicești au obligatia raportării imediate a deceselor Covid în baza definitiei de caz catre DSP.
Ministerul Sănătății și STS vor organiza sesiuni de pregătire regionale cu toate instituțiile implicate, de parcă există personal care să aibă timp să participe la sesiuni. Spitalele, DSP-urile și medicii de familie sunt copleșiți de volumul de muncă și fără a fi nevoiți să participe la sesiuni de pregătire.
Vorbim de un sistem informatic care în România poate pune reale probleme. Cu experiența cardului de sănătate și a sistemului informatic al CNAS care mai mult nu funcționează, un noi sistem informatic va fi o adevărată provocare pentru toți cei implicați. Nu mare ne va fi mirarea dacă se va reveni la procedurile de lucru standard pentru că sistemul va da rateuri, iar medicii vor pierde mai mult timp încercând să ii dea de capăt, decât să își facă treaba.