In vizor

Ce planuri are Emil Boc pentru comunitatea de romi din Pata Rât: „Integrare, integrare, integrare!”

Întrebat în privința proiectelor pe care le va dezvolta administrația locală pentru a susține comunitatea de romi de la Pata Rât, primarul Emil Boc a avut un răspuns corect din punct de vedere politic, cu caracter general: educația și locuințele pe care Primăria le va realiza reprezintă soluția la care a recurs și pe care va continua să mizeze administrația. Dar, dincolo de orice, în interpretarea lui Emil Boc, educația este cheia ieșirii din sărăcie. 

Primarul Emil Boc a insistat pe ideea unei dezvoltări unitare a Zonei Metropolitane a Clujului, chiar dacă legislația națională nu ține cont de aceste aspecte.

În acest sens, edilul a accentuat ideea dezvoltării și comunelor din zona metropolitană a municpiului Cluj-Napoca, astfel încât clujenii să nu fie nevoiți să se deplaseze doar în centrul orașului pentru diverse servicii. Această situație ar genera o supraaglomeare a zonei centrale din oraș. Tocmai din această cauză, dezvoltarea trebuie să fie una zonală, care să înglobeze și comunele din zona metropolitană.

„Eu pot foarte bine să mă ocup doar de granița Clujului și să spun că restul nu mă interesează. Nu mă interesează ce fac cei din Florești, din Gilău, treaba lor.

Nu, nu, nu asta e viziunea unei Zone Metropolitane care are potențial.

Și atunci, evident că lucrez, sub coordonarea Clujului și împreună cu Floreștiul, împreună cu Gilăul, dar și-n partea astalaltă, cu Apahida, Jucu, Bonțida, pentru a ne crea zone de mobilitate, de extindere, de dezvoltare economică și de locuire. 

Ați văzut: și în Occident, ori în America, prin modalitățilea ăstea, tren metropolitan, metrou, autobuze, park&ride, oamenii pot să stea și la 30 de km de Cluj și s-ajungă mai repede cum ajung din Florești. 

Dacă ai un tren metropolitan care circulă din 20-20 de minute și ai ajuns în centrul Clujului mai repede decât din Florești, în orele aglomerate”, a declarat Emil Boc la un post local de radio, întregind tabloul Clujului dezvoltat coerent la nivelul întregii zone metropolitane. 

Și vom da șansa oamenilor să trăiască, în toată zona asta metropolitană, de calitate. 

Să aibă școli, creșe, grădiniță în zonele respective, pentru că vedeți ce se întâmplă: toată presiunea asta dinspre Florești, dinspre Gilău, chiar și dinspre Baciu, spre Cluj și școli, grădinițe, ne-ar crea nouă o mare problemă.

Și atunci trebuie să stăm la masă cu ei, să spunem: „Haideți să vedem, unde e nevoia de creșă?”.

Acolo, în Florești, sau acolo, la Gilău, mai trebuie făcută o creșă, sau o școală în zona respectivă. 

Pentru că altfel, dacă totul adunăm în centrul Clujului, evident că ne sufocăm”, a adăugat edilul clujean, Emil Boc. 

 

WI-Fi-ul gratuit, cheia educației. Educația – cheia sărăciei

În virtutea deschiderii manifestate de Emil Boc pentru dezvoltarea coerentă a zonei metropolitane a Clujului, acesta a fost întrebat de moderator ce planuri are administrația Boc pentru susținerea comunității de romi din Pata Rât. 

Există vreun plan pentru comunitatea de la Pata Rât?

„Bineînțeles că există! 

Integrare, integrare, integrare.

Prin educație. Este prima modalitate pe care o facem. 

Educație, după aceea locuire. 

Construim locuințe în diverse părți ale orașului și ale județului, ale zonei metropolitane, prin Asociația de Dezvoltare a Zonei Metropolitane.

Dar, fără educație, gândiți-vă: niciodată nu vor reuși cei din comunitatea respectivă să aibă un loc de muncă mai bine plătit. 

Pentru că, când te duci să te angajezi, îți cere o diplomă. Păi dacă n-ai diplomă, ce faci? Râmâi în aceeași stare de dependență socială. 

Și atunci am pus toate eforturile, toate „tunurile” posibile pe susținerea educației.

Nu primesc ajutor social dacă nu trimit copiii la școală. 

Copiii la școală să aibă acees de la infrastructura digitală la tablete, wi-fi – și m-am asigurat să aibă inclusiv wi-fi gratuit pus la dispoziție de Primărie – să poată avea o slujbă care să poată să-i ducă la nivelul următor. 

Educația reprezintă cheia ieșirii din sărăcie”, a conchis primarul Emil Boc, în contextul proiectelor dezvoltate de administrația locală pentru susținerea comunității de romi de la Pata Rât. 

Wi Fi ul gratuit pare a fi astfel, cheia unei educații de succes.

Iar educația este singura soluție pe care o propune administrația penelistă locală pentru susținerea comunității de romi de la Pata Rât, lăsată de cca 10 ani de zile în așa-zisele „locuințe modulare”, în preajma rampei de gunoi. 

CONTEXT

Zona Pata Rât reprezintă una dintre cele mai acute probleme pe care Primăria Cluj-Napoca nu a reușit să o soluționeze în nici un fel chiar dacă anii au trecut, iar mandatele primarului în funcție s-au succedat unul după altul. 

Din contra, zeci de familii au fost strămutate din zona în care locuiau, în decembrie 2010, de pe strada Coastei pe strada Cantonului.

Comunitatea de romi locuiește în condiții improprii, greu de transmis în cuvinte, chiar în vecinătatea rampei de deșeuri de la Pata Rât.

Incluziunea socială și sprijinul pentru obținerea unei locuințe sociale sunt doar două dintre aspectele pe care Primăria Cluj-Napoca nu a reușit să le soluționeze, acesta reprezentând și unul dintre motivele pentru care municipiul Cluj-Napoca a pierdut în 2016 titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. 

CITEȘTE ȘIPatru ani de la eșecul pierderii titlului de Capitală Culturală Europeană de către Cluj. Timișoara, orașul câștigător, este aproape să îngroape acest proiect

Cu toate eforturile organizațiilor nonguvernamentale și inițiativelor civice, precum Căși Sociale ACUM! ori Blocul pentru locuire, administrația liberală locală nu a reușit să realizeze un număr corespunzător de locuințe sociale, dar nici programe coerente de integrare a localnicilor din Pata Rât. 

Drept dovadă, lucrările de la proiectul locuințelor sociale de pe strada Ghimeșului trebuiau deja finalizate, dar au suferit un nou termen de amânare. 

„Finalizarea locuințelor sociale de pe strada Ghimeșului” se regăsește pe lista principalelor obiective de investiții ale Primăriei Cluj-Napoca pentru perioada 2019-2020. Acest termen limită, 2019-2020, este precizat în anunțurile de pe site-ul oficial al Primăriei, pe panoul informativ de pe șantier însă, data finalizării construcției este 01.11.2021.

Construcția blocului de locuințe sociale a început în 1.11.2018, durata de execuție a lucrărilor fiind de 36 de luni.

CITEȘTE ȘI: Șantierul deplorabil al locuințelor sociale de pe Ghimeșului ar mai putea dura încă 22 de luni

Clujenii care au fost strămutați în mod abuziv pe strada Cantonului s-au adresat în repetate rânduri consilierilor locali și primarului Emil Boc pentru soluționarea problemei locuințelor sociale promise de Primărie, dar rămase nerealizate. 

În decembrie 2010 Primăria Cluj-Napoca a evacuat 76 de familii de romi de pe strada Coastei și le-a mutat în mod abuziv lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, în locuinţe construite de Primărie. Zece ani mai târziu, acești oameni locuiesc în continuare la câteva sute de metri de munți de gunoaie și lichide toxice. În 2015 rampa veche s-a închis, dar nu este ecologizată nici azi. Tot atunci, autoritățile au deschis două rampe noi. În 2019 una dintre ele s-a extins la cinci platforme. Rampa de deșeuri industriale periculoase din zonă are autorizație valabilă până în 2022. Aceasta este o dovadă clară de rasism de mediu. Autoritățile clujene au trimis persoanele de etnie romă să locuiască la periferia societății, printre deșeuri, acolo unde nu există nici școli nici spitale, acolo unde aceste persoane nu pot fi văzute și auzite.

În noiembrie 2019, un număr de 50 de familii din Pata Rât, alături de Fundația Desire, au dat în judecată Consiliul Local și Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, Consiliul Județean Cluj, Județul Cluj prin Președintele Consiliului Județean, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și S.C. Salprest Rampa S.A. în privința condițiilor de locuire de la Pata Rât.

Fundația Desire alături de 81 de persoane care locuiesc pe str. Cantonului și str. Stephenson, au intentat în martie 2017 un proces Primăriei Cluj-Napoca cu privire la criteriile pentru acordarea locuințelor sociale (pe baza HCL 434/16.12.2015).

Între timp, prin efortul susținut al membrilor Căși Sociale ACUM!, precum și a Fundației Desire, două criterii discriminatorii care îngreunau accesul persoanelor precare la locuințe sociale au fost dovedite ilegale prin caracterul lor discriminatoriu, prin Sentința de luni, 11 noiembrie 2019, în dosarul 2446/117/2017, care este irevocabilă.

CITEȘTE ȘIPrimăria pierde un proces în cazul locuințelor sociale: „Întrerupe o practică ilegală și îndelungată a autorităților locale din Cluj-Napoca”

Din contra, după cum semnala Ziar de Cluj, proiectul locuințelor sociale promise de Primărie s-a împotmolit, iar șantierul de pe strada Ghimeșului, acolo unde administrația locală realiza o construcție cu parter și trei etaje în acest sens, s-a extins la nesfârșit. 

Tocmai pentru a aduce schimbări politicii deficitare privind accesul la propria locuință, Blocul pentru locuire a inițiat o Petiție online prin care tema locuințelor sociale să fie prioritizată: Locuințe sociale în 2 ani, nu 20!

Demersul este important întrucât se va concretiza printr-o Hotărâre de Consiliu Local în Cluj-Napoca, precum și în Capitală ori Timișoara, privind obligația administrației locale de a acorda locuințe sociale în maxim 2 ani de la solicitare, tuturor cetățenilor îndreptățiți.

CITEȘTE ȘIPetiție online: Locuințe sociale în 2 ani, nu 20! Avem cele mai supraaglomerate locuințe și cele mai mari costuri de locuire raportate la venituri

Reprezentanții Căși Sociale ACUM! au realizat o serie de apeluri către toți candidații la funcția de primar în contextul alegerilor locale desfășurate în 27 septembrie 2020, prin care solicitau prioritizarea programelor sociale. 

Cu o întreagă comunitate de romi marginalizată la Pata Rât, primarul Emil Boc a primit recent vizita reprezentantului ONU pentru refugiați spre a împărtăși din programele aplicate de administrația penelistă pe tema incluziunii sociale.

După recenta vizită a dnei Nisreen Rubaian, Reprezentanta Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR) la Primăria Cluj-Napoca, administrația locală este pregătită să-și asume declarativ noul rol „în procesul de incluziune al refugiaților”. 

CITEȘTE ȘICu zeci de familii marginalizate la Pata Rât, Emil Boc prezintă profilul orașului marcat de segregare: „Nu ești inovativ dacă nu ești incluziv”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *