Este licentiat in comert, si-a luat doctoratul in bioeconomie, urmeaza studii postdoctorale in domeniu si a dat Capitala pe Cluj, unde si-a propus sa descopere cercetatori talentati si sa le puna in practica inventiile. Este povestea lui Marius Pasculea, omul care e pe cale sa materializeze eticheta si ambalajul antimicrobian si biodegradabil inventate de un clujean si schimbe politicile publice din Romania in acest domeniu. Crezul sau este ca cercetatorii au nevoie de economisti pentru a face transferul tehnologic.
Marius este tanar, are prestanta business si privire de om care stie ca isi va atinge telul. Este de aproape un an la Cluj. A absolvit Facultatea de Comert din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucuresti, dupa care a urmat un doctorat la Academia Romana in domeniul economie, in cadrului unui proiect finantat prin fonduri POSDRU, specializat pe zona de bioeconomie.
“Am facut o lucrare mai teoretica. Din 2008 am luat contact cu acest domeniu, am analizat in profunzime partea teoretica si am luat contact cu ceea ce tine de antreprenoriat si de business”, explica acesta.
Ce este, practic, bioeconomia?
“Bioeconomie inseamna comercializarea de produse care au la baza ceea ce se numeste biomasa. Aceasta e compusa din toate materiile de origine vegetala sau animala. Practic, in momentul de fata, parte a politicilor sustinute de Uniunea Europeana si in cazul Romaniei incearca inlocuirea a diverse ingrediente sau componente ale produselor care sunt acum pe piata cu ingrediente sau subansamble bazate pe aceasta biomasa”, explica el, didactic.
Pasculea admite ca in Romania domeniul nu este prea dezvoltat, insa la Cluj Innovation City se incearca punerea bazelor unui pilon de bioeconomie.
“Nu exista inca o strategie, lucrez la dezvoltarea ei, urmez si un postdoctorat tot in aceasta zona, tot la Academia Romana. Incerc sa cercetez, sa vad ce politici si acte normative ar putea da Guvernul pentru a incuraja acest sector. De fapt, e un sector din economie”, justifica el.
A fost atras de Cluj Innovation City
Cluj Innovation City este, dealtfel, ceea ce l-a atras irezistibil spre Cluj.
“Am tot citit in presa despre acest proiect, bioeconomia aparea frecvent si, stiind ca nici in Bucuresti nu exista decat cercetari, abordari teoretice la Academia Romana, am decis sa vin in Cluj-Napoca si sa incerc sa dezvolt zona aceasta, pe baza cunostintelor pe care le am, dar sa ma si implic in zona de antreprenoriat. Ma gandesc la zona universitatilor care studiaza stiintele vietii (life sciences) in general. E nevoie de o colaborare interdisciplinara intre aceste doua domenii. Cercetatorii care fac descoperiri, cum este si Dan Vodnar, au nevoie de economisti cu care sa lucreze ca sa faca transferul tehnologic. La fel, economistii fara partea decercetare din zona de biologie nu cred ca ar putea sa ajunga la un produs concret”, a marturisit acesta.
Daca in Romania conceptul abia se naste, in tarile europene acesta este mult mai dezvoltat, mai ales in Germania, Olanda, Marea Britanie.
Nu i-a fost dificil sa plece din Bucuresti
Decizia de a renunta la Bucuresti nu a fost din cale afara de grea pentru Marius Pasculea.
“Nu ma simt foarte neaparat legat geografic, ma intereseaza mai mult ceea se intampla in zona de idei. Ma intereseaza sa fiu intr-un mediu cat mai fertil din zona descoperirilor, a inovarii, lucrurile acestea ma motiveaza”, a explicat el.
Venirea la Cluj a avut loc imediat dupa finalizarea studiilor doctorale.
“Familia nu a inteles exact de ce ma duc, e foarte complicat sa le explic ce inseamna chestiunea cu bioeconomia, dar in final au mers pe incredere, au crezut in ceea ce fac. Cu prietenii a fost mai usor”, a marturisit el.
Tot prietenii, insa de data asta cei de la Cluj, l-au ajutat sa isi gaseasca chirie, dupa care i-a contactat pe cei de la Cluj Innovation si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV).
Impresar de talente in cercetare
“Eu vad acest job al meu asemanator cu al impresarilor din fotbal, cei care cauta jucatori si apoi ii plaseaza la echipe bune. Cum ar veni, impresar de talente pe zona aceasta. Nu exista nici macar o meserie, acum se incearca la nivel european sa se puna bazele formale ale unei materii care sa se predea in universitati. E foarte neclar ce se intampla, e, de fapt, o agregare de diverse componente. De asta e destul de complicat si cu ambalajele, pentru ca nu exista in acest moment o piata a ambalajelor de acest gen. Asta face cu atat mai dificil planul de afaceri, pentru ca incerci sa introduc un nou produs care nu exista. Cum a fost I-podul in faza de creatie. Dan Vodnar a reusit sa faca un brevet, sa duca totul pana la nivel de prototip care are nevoie de transferul tehnologic”, si-a rezumat cercetatorul demersul.
Bioeconomia, propusa de un roman
Mai exact, Pasculea a incercat sa se integreze, la modul voluntar deocamdata, in zona de Cluj Innovation City in orice parteneriat intre institutii publice, universitati.
“Am considerat ca e o cale si acest lucru a durat ceva timp. Am participat la diverse discutii publice, intalniri publice pe tema asta in cadrul Cluj Innovation City. Deocamdata e un proiect cadru care incearca sa se dezvolte. Conceptul de bioeconomie a devenit un buzzword prin anul 2010, iar prima utilizare a conceptului bioeconomie a aparut la inceputul anilor ’60 de catre un economist roman mutat in America. Ar fi un pas inainte daca universitatile ar deveni mai pragmatice si ar incerca sa se apropie de partea de business”, a mai spus el.
Clujul, un “Butique City fata de Bucuresti”
Dupa aprope un an de cand s-a mutat aici, Marius Pasculea este convins ca e caracterizare foarte potrivita a Clujului ar fi “un boutique Bucuresti”, cum sunt boutique hotelurile.
“Clujul mi se pare un Boutique City fata de Bucuresti. Sarmant, personalizat cu stil. Cel mai mult mi-a placut acest entuziasm antreprenorial, posibilitatea de ajunge la diversi oameni mult mai repede decat in Bucuresti. Mi se pare ca traseul e mult mai lung acolo decat aici, unde te intalnesti rapid cu diversi oameni si ei sunt foarte deschisi sa te puna in legatura cu cei de care ai nevoie. Am avut primele contacte cu cei de la Cluj Hub, prin Cristian Dascalu am ajuns in legatura cu cei de la Cluj Innovation. Imi place foarte tare mediul de acolo. Exista si un Bucuresti Hub, dar nu se misca atat de bine fata de ceea ce se intampla aici. E un oras mai mic decat Bucuresti care gazduieste foarte multe lucruri. Mi-a placut Jazz in The Park. E un oras mai linistit, cu oameni mai asezati, mai apropiati de spiritul occidental fata de Bucuresti. Acolo e lumea mult mai agitata, e o energie foarte incarcata pe metru patrat. Aici e mult mai relaxat, mai propice pentru a avea un nivel de calitate a vietii cel putin normal. Nu am nimic de reprosat, decat, poate, griul cartierelor pe care il au, dealtfel, toate orasele din tara”, este convins acesta.
Firma care va “preschimba” inventiile in produse
Cercetatorul isi va infiinta in curand o firma prin care si-a propus sa ii sprijine pe cei care isi asuma sa inoveze in zona de tehnologii alimentare, biotehnologii ori bioeconomie.
“Am vrea sa ii incurajam si pe noii cercetatori care vin din urma sa studieze bioeconomia si vor sa se apropie de zona de business si de concretizare intr-un produs. Vom incerca sa facem din inventiile lor produse. Zonele din care ar trebui sa vina acestia sunt in principal cele de agricultura, piscicultura, acvacultura, zona de energie si cea alimentara. Incercam sa abordam pietele din Cluj si Bucuresti, deocamdata. La sfarsitul lunii voi avea intalniri cu diverse companii interesate de aceste ambalaje si cu reprezentantii unei fabrici de carne”, a mai spus Marius.