Dezvoltarea uriașă a Clujului din punct de vedere imobiliar a pus în alertă organizațiile care se ocupă de persoanele marginalizate social și cu venituri reduse. Expansiunea marilor proiecte imobiliare împinge tot mai mult săracii la marginea orașului. Problema cea mai gravă este că Primăria vine cu prea puține soluții pentru cei care nu își permit o locuință “normală”. Locuințele sociale sunt prea puține, la fel și programele pentru construirea de noi astfel de locuințe, iar cererile sunt prea multe.
Pentru a atrage atenția asupra acestei probleme, ONG-ul Căși Sociale ACUM! organizează astăzi evenimentul Housing Action Day, desfășurat la nivel european de grupările membre ale Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș. În cadrul acestui eveniment are loc turul de oraș “Dor de locuințe sociale”, tema fiind locuirea în Cluj-Napoca.
Turul se face cu un autobuz, începe la ora 15.00, în zona Technology Park și se încheie la ora 18.00. Traseul are opt puncte, care sunt exemple pentru transformările urbane din Cluj-Napoca din ultimii zece ani.
“Am ales puncte unde în locul vechilor fabrici au început să apară noi dezvoltări imobiliare, centre comerciale sau rezidențiale sau de office. Ne oprim și în zona Piața Abator, Parcul Feroviarilor, strada Anton Pann, unde avem în construcție un turn de 25 de etaje. Mai avem câteva zone cum este strada Meșterul Manole, Episcop Nicolae Ivan, fosta strada Coastei unde în jurul unor zone mai slab dezvoltate infrastructural au dezvoltat noi blocuri și vine presiunea din partea acestei centrificări care cei săraci să fie evacuați din zonă.
Mergem și aproape de depozitul de deșeuri din Pata Rât pentru că și acolo avem un exemplu foarte provocator al dezvoltării urbane cu apariția proiectului Transilvania Smart City”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Eniko Vincze, profesor în cadrul Universității Babeș Bolyai și activist Căși Sociale ACUM!.
În traseul gândit de activiștii din Cluj vor fi bifate și zonele cu locuințe sociale construite de Primărie, care sunt mult mai puține decât cererile.
“Mai avem două puncte unde putem vorbi în mod special despre investițiile Primăriei în locuințe sociale – pe strada Iuliu Coroianu și pe strada Blajului/Timișului. Deci vorbim de lipsa de locuințe sociale, despre proiectele existente (acele câteva câte există) și vorbim în paralel despre dezvoltarea imobiliară care domină producția de locuințe. Și din acest motiv Clujul a ajuns cel mai scump oraș din România din punct de vedere al locuirii”, a mai spus Eniko Vincze.
Locuințele sociale se alocă atât de greu încât unele persoane așteaptă pe liste și 20 de ani.
“Nici Banca Mondială nu a putut să identifice de câte locuințe sociale este nevoie deși a elaborat o strategie și pentru Cluj. S-a recunoscut măcar că e nevoie de mult mai multe locuințe decât există. Anual sunt aproximativ 400 de cereri pentru locuințe sociale. Sunt mulți care așteaptă și de 20 de ani. Sunt și mulți care nu mai își depun cerere pentru că consideră că nu are rost pentru că oricum nu sunt locuințe sociale”, afirmă Eniko Vincze.
Ziar de Cluj a scris de-a lungul anilor despre problema listelor de așteptare pentru locuințe sociale.
Citește și:
Asteapta de 17 ani o locuinta sociala
13 ani pe liste de așteptare ca să nu primești o locuință socială în Cluj-Napoca
Potrivit activiștilor clujeni, au nevoie de locuințe sociale și alte categorii de persoane nu doar cei săraci.
“Sunt mulți care au nevoie de locuință socială și nu ne referim doar la cei săraci. Conform Legii Locuinței, cei care au un venit sub salariul mediu ar fi eligibili pentru o locuință socială, deci sunt mulți care au nevoie de o locuință socială, cum sunt de exemplu cei aflați la începutul carierei sau persoanele în vârstă care locuiesc împreună cu mai multe generații și stau în locuințe supra aglomerate.
Nu în ultimul rând este nevoie de locuințe sociale și pentru acele persoane care locuiesc în acele zone marginalizate despre care Primăria afirmă în Strategia Orașului că dorește să le caute un loc de relocare, iar soluția de relocare ar fi, să zicem, în locuințe sociale. Deci locuințe sociale mixte, de calitate și care sunt accesibile la un preț în funcție de venituri”, a conchis Eniko Vincze.