Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, joi, că nu susține amendamentul ca judecătorii să poată fi numiți în funcții de procuror-șef, votat miercuri în comisia specială de parlamentarii PSD, PNL și UDMR.
- PSD, PNL și UDMR au votat miercuri în Comisia Specială un amendament la legile justiției, care prevede că șefii parchetelor pot fi numiți dintre magistrații cu cel puțin 15 ani vechime. Astfel, se deschide posibilitatea ca nu doar procurori, ci și judecătorii să ajungă șefi la Parchete.
- Amendamentul a fost depus de un deputat din partea minorităților naționale, Ibram Iusein, care nici măcar nu s-a prezentat pentru a-l susține, dar a fost rapid votat, fără dezbateri, de partidele din coaliție. Iusein trece însă drept un apropiat al lui Florin Iordache, fost ministru al justiției în epoca Dragnea.
Fost ministru al Justiției, Stelian Ion (USR), a declarat după vot că amendamentul reprezintă o modificare gravă în Legile justiției, care a fost făcută ”mișelește în ultima clipă”. În spatele amendamentului s-ar afla intenția președintelui Klaus Iohannis, care „are numele unui judecător candidat în plic”.
”O modificare gravă a fost făcută mișelește în ultima clipă în comisia specială pentru legile justiției și vizează numirea procurorilor de rang înalt. Următorul procuror general al României poate fi un judecător. Un parlamentar al minorităților, Ibraim Iusein, președintele comisiei pentru drepturile omului, a propus ca procurorul general al României să fie ales dintre magistrații cu vechime de 15 ani, fie procurori, fie judecători. Amendamentul a fost adoptat de coaliție. Deși a fost depus în termen, acest amendament nu a fost transmis pe mail membrilor comisiei, la fel ca celelalte amendamente și a fost discutat în ultimele minute de dezbatere din comisia specială”, a transmis Stelian Ion.
Procurorul general Gabriela Scutea a emis, miercuri, în care critică amendamentul votat de PSD, PNL și UDMR.
Redăm mai jos observațiile făcute de procurorul general:
- Constituția în art.131 alin.2 prevede în mod expres că Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituți în parchete, o astfel de modificare ridicând semne de întrebare cu privire la întregul proiect de lege în ceea ce privește conformitatea cu prevederile constituționale.
- Lucrările Comisiei, specifice dezbaterii parlamentare, au fost într-o atmosferă de lucru pozitivă, în ansamblul lor. Dar discutarea acestor amendamente s-a amânat succesiv din ziua 1 până în ziua 3 a dezbaterilor (pe legea privind statutul judecătorilor și procurorilor), iar astăzi autorul amendamentelor nu s-a prezentat, solicitând Comisiei ca amendamentele să fie examinate în acest fel.
- Votul s-a dat fără o prezentare a rațiunii amendamentului. Tocmai în cazul unei legi care privește justiția, imperativul elaborării de politici evidence-based a fost ignorat.
- În privința fondului modificării aduse, deși din 2018 pentru judecători și procurori s-a consacrat principiul separării carierelor, acestuia nu i s-a mai dat relevanță de către parlamentari.
- La nivelul acestei funcții, nu este importantă doar pregătirea teoretică solidă, pe care nu o negăm pentru colegii judecători. Procurorul general trebuie să facă parte din cultura instituțională a Ministerului Public, să fie în măsură să dea orientări coerente în raport de activitatea parchetului și să aibă acea experiență care să îi permită să depisteze și să îndrepte practici neconforme rolului și misiunii MP.
- Întrucât proiectul a fost în dezbatere publică din 2020 și au fost organizate adunări generale pentru consultarea judecătorilor și procurorilor, în acest moment consider că este necesar ca adunările generale să își exprime punctul de vedere asupra acestor prevederi, de maximă importanță pentru Ministerul Public.
- Să avem în vedere că Procurorul General reprezintă Ministerul Public, face parte din cultura instituțională a acestuia și este cel care coordonează și stabilește politici pentru întrega instituție.
Sursa: G4Media