Alzheimer este o boala progresiva a batranetii, incurabila, care distruge treptat celulele neuronale din creier. Pacientii afectati incep sa aiba probleme de memorie, tulburari comportamentale, precum pierderea capacitatii de a indeplini activitatile cotidiene. Dementa nu afecteaza doar pacientul, ci are repercursiuni si asupra familiei si a celor implicati in ingrijirea bolnavului. Este considerata una dintre cele mai dificile boli de ingrijit atat pentru familie, cat si pentru sistemul medical din intreaga lume, public sau particular.
Boala si modificarile organice din creier care o insotesc au fost descrise pentru prima data de psihiatrul german Alois ALZHEIMER. In 2005, se estima ca in Romania existau intre 250.000-350.000 de persoane cu dementa si ca in lume existau 18 milioane de persoane afectate de aceasta boala. Pe sexe, circa 5 % din barbati si 6 % din femei (persoane peste 60 de ani) sunt afectati.
Dupa 65 de ani frecventa se dubleaza. Previziunile pentru anul 2025 indica o crestere a numarului bolnavilor la 34-37 de milioane, ajungand sa concureze cancerele, in topul principalelor cauze de mortalitate. Printre personalitatile care au suferit sau sufera de aceasta cumplita boala se numara Emil Cioran, Rita Hayworth, Ferenc Puskas, Ronald Reagan, Sugar Robinson, Maurice Rvel si Peter Falck. Deci, pentru viitorul nu prea indepartat, aceasta afectiune va fi problema pentru familii si pentru guvernanti, fapt ce implica luarea unor masuri de identificare si prevenire a ei.
Factori de risc
In medie o persoana bolnava de Alzheimer traieste 8-10 ani dupa aparitia primelor simptome, dar exista si oameni care, daca sunt diagnosticati si tratati in stadiile incipiente ale bolii, pot trai inca 20 de ani. Oricine poate fi afectat de aceasta boala, indiferent de sex, educatie sau stil de viata. Riscul de a fi afectat de Alzeihimer creste o data cu varsta, dar nici tinerii nu sunt exceptati. Principalii factori de risc ai bolii sunt :
– Hipertensiune, hipercolesterolemie, obezitate, tutun, maladia Parkinson, diabet, boli vasculare, sindromul Down, traumatisme craniene, hipertiroidism.
– Tulburarile de metabolism si carentele de vitaminele B1, B12, PP, C si H (biotina).
– Multimea de E-uri pot provoca toata simptomatologia bolii Alzeheimer: hiperactivitatea sau dimpotriva, lentoare psihica, enurezis, lipsa de concentrare, incontinenta urinara, accese de violenta, incapacitatea de a lua decizii, somnolenta, capricii sau fobii alimentare, inapetenta, iritabilitate si comportament instabil, depresie, ticuri, tulburari de memorie etc.
– Inactivitatea intelectuala si fizica dupa pensionare.
– Radiatiile electromagnetice ale televizorului, calculatorului, telefonului mobil… combinate cu undele din atmosfera.
– Lipsa sau insuficienta somnului.
– Dezordinea, murdaria, lipsa de aer proaspat accentueaza starile psihice proaste…
Semne de boala
Maladie cerebrala degenerativa, Alzheimer se caracterizeaza prin declinul progresiv al memoriei, al ideilor, al intelegerii, al limbajului, al calculului, al capacitatii de a invata, a rationa si relationa cu cei din jur. Totusi, trebuie facuta o delimitare clara intre aceasta boala si declinul natural al functiilor cognitive, legat de imbatranire, mult mai progresiv, dar mai putin validant. Principalele semne evolutive ale bolii sunt:
– Persoana mi-si mai poate aminti informatii esentiale, cum ar fi numele rudelor, prietenilor, data si locul nasterii, ocupatia, etc.
– Nu poate pronunta corect anumite cuvinte sau nu poate intelege sensul cuvintelor obisnuite.
– Pierde controlul asupra lucrurilor facute obisnuit: sa se incheie la nasturi, sa-si traga fermuarul, sa isi lege sireturile, sa se spele pe maini etc.
– Este afectata orientarea in spatiu. Persoanele afectate nu mai pot asambla cuburi, aranja betisoare intr-o anumita ordine, copia un desen sau text etc.
– Au loc schimbari de personalitate: bolnavul poate deveni neobisnuit de furios, iritabil sau, dimpotriva, tacut si apatic.
– Apare dezorientarea in spatiu si timp: bolnavul nu mai poate preciza anul, luna, ziua si locul in care se afla;
– Fac activitati repetitive, de pilda reverifica incheietorile de la usa casei.
– Cand boala avanseaza: bolnavul nu mai doarme noaptea, ci doar ziua; apare incontinenta urinara si refuzul de a se spala sau schimba hainele; devine anxios, suspicios cu cei din jur; nu mai poate merge, are convulsii; pierde contactul cu realitatea…
Tratamente nu prea exista…
…dar unele masuri terapeutice se recomanda:
– Atat cat e posibil, pacientul sa fie mentinut cat mai activ.
– Diminuarea incapacitatilor provocate de pierderea functiilor mintale si reorganizarea deprinderilor cotidiene vitale, astfel incat sa se utilizeze cat mai bine functiile ramase neafectate.
– Reducerea la maximum a neincrederii, agitatiei, depresiei etc.
– Sustinerea de catre familie.
Exista si unele medicamente folosite in cazul bolnavilor de Alzheimer pentru a le imbunatati functia cognitiva si atentia si pentru a reduce delirul. De asemenea, se mai folosesc cu succes metode educative, de socializare-relationare, consiliere psihologica, plasamente temporare, utile atat pentru bolnav, cat si pentru familia acestuia.
Sfaturi pentru familie
Multe familii din Romania duc singure greul acestor bolnavi, pentru ca nu sunt dezvoltate inca suficient ingrijirile la domiciliu si nici centrele specializate. Cei care ingrijesc un astfel de bolnav ajung de multe ori sa se neglijeze pe ei insisi si sa sufere de depresie. Un bolnav cu Alzheimer trebuie tratat asemenea unui copil mic, iar cei care il ingrijesc trebuie sa blameze boala, nu pacientul. Iata ce trebuie sa stie cei care ingrijesc in familie un astfel de bolnav:
– Sa inteleaga ca boala il face pe pacienti sa reactioneze asa si ca nu sunt lucruri facute deliberat.
– Sa inteleaga ca afectarea cerebrala a pacientului il face sa nu isi poata inhiba pornirile primitive.
– Sa fie mai putin pretentiosi in ceea ce priveste ordinea in gospodarie.
– Sa isi ofere timp liber din cand in cand, apeland la rude si prieteni pentru ajutor.
– Sa incurajeze pacientul sa faca exercitii ca sa aiba un somn mai bun noaptea si sa evite somnul din timpul zilei.
– O cana cu lapte, un ceai de plante, o muzica lenta, o lumina difuza, un pat cu spatarul usor inclinat pot ajuta pacientul sa se relaxeze.
– Sa va reamintiti ca bolanavii, ca si copiii mici, au nevoie de apreciere – daca este vorba despre sotul dvs., il puteti ruga sa faca anumite activitati usoare si sa il apreciati pentru asta.
– Incurajati-i sa vada filme, sa citeasca, sa joace carti, sa dezlege rebusuri, sa faca fotografii etc., hobby-uri care sa-i mentina activ functiile creierului.
.ro
Foto: www.sxc.hu