După ce sociologul Tamás Kiss a opinat că ”Populația maghiară se reduce de două ori mai mult decât rata națională”, în contextul în care Marko Bela, ex-președintele UDMR acuza politicile Fidesz de reducerea populației maghiare din România, este rândul experților maghiari în sociologie, István Horváth, Tamás Kiss şi Valér Veres, să pună la îndoială datele provizorii ale acestui Recensământ făcut pe genunchi. În cadrul unei dezbateri organizate în Cluj-Napoca de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, aceștia au concluzionat că ”rezultatele provizorii ale recensământului din România, efectuat în 2022, ridică multe semne de întrebare şi îngreunează semnificativ cercetările ulterioare asupra maghiarilor din Transilvania”, conform hirado.ro.
- ”În baza rezultatelor provizorii, este dificil să determinăm diferenţa dintre populaţia reală şi cea legală a României, întrucât în statistici ar fi putut să ajungă un număr mare de persoane care locuiesc, de fapt, în străinătate. Putea fi luat în evidenţă oricine deţinea o carte de identitate românească sau era trecut în bazele de date”.
O mare problemă de natură procedurală este aceea prin care ”2,5 milioane de locuitori au fost înregistraţi fără notarea etniei, a limbii materne şi a apartenenţei religioase”.
Potrivit sursei citate, acest lucru îngreunează şi cercetările ulterioare asupra maghiarilor din Transilvania, deoarece ar putea duce în viitor la o ”indiferenţă cu privire la etnie”, ceea ce nu este caracteristic în România.
”Marea majoritate nu este indiferentă cu privire la etnie, ci a închis completarea chestionarului din întâmplare”, a spus Tamas Kiss. Câţi dintre aceştia sunt maghiari, se va vedea doar la defalcarea teritorială.
Potrivit datelor provizorii, pierderea naturală a populaţiei României este de 624.000 de persoane, în principal din cauza emigraţiei. A existat, însă, şi un nivel ridicat de imigraţie: au sosit refugiaţi români din Ucraina şi români din Republica Moldova. Statul priveşte imigranţii ca forţă de muncă.
”În cazul maghiarilor din România, este dificil să calculăm pierderea reală, întrucât abia dacă ştim care este numărul maghiarilor, care potrivit primelor date ar putea fi în jur de 1,1 milioane”, consideră sursa citată.
Astăzi, Ungaria nu mai reprezintă ţara de destinaţie nr. 1 a migraţiei maghiarilor transilvăneni, care aleg mai degrabă statele din Europa de Vest.
Potrivit cercetătorilor, numărul maghiarilor din România care au domiciliul în Ungaria este de 280.000. În ultimii zece ani, acest număr a crescut cu 24.000.
Despre existenţa unor fraude legate de subiectul identităţii, s-a vorbit deja la recensământul din 1992.
”De atunci, am învăţat că statele nu au nevoie să facă fraude, întrucât deţin tehnologia producerii unor realităţi statistice”, a spus István Horváth.
În ceea ce priveşte politicile publice, sociologii maghiari au susținut că elita politică se concentrează pe clasa de mijloc prosperă, ceea ce este mai puţin compatibil cu structura socială a comunităţii maghiare din Transilvania, întrucât aceasta include mulţi romi şi multe persoane care trăiesc din munca sezonieră efectuată în străinătate.
Pentru ca maghiarii din România să se păstreze într-un număr mai mare, ar trebui integrate aceste ”categorii inferioare”, susţin experţii.
”Avem puţine resurse, trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem”, a declarat Valér Veres, care a spus că cei 110 000 de romi vorbitori de limba maghiară din România sunt discriminaţi dublu: atât ca maghiari, cât şi ca romi.