Justitie

Lucrari de intretinere pe drumuri judetene din Cluj, executate fara contract, pe vorbe

Scris de 812

Un proces comercial, finalizat recent definitiv la Curtea de Apel Cluj, arata cum o societate a Consiliului Judetean a efectuat lucrari de 3,6 milioane lei, pe vorbe, pe alte drumuri decat cele prevazute in contract, iar apoi s-a dus la instanta caci regia cu care a avut contract a refuzat sa plateasca lucrarile suplimentare, arata site-ul Clujust.ro

Societatea Drumuri si Poduri Judetene Cluj SA, (fosta RADJ), detinuta de Consiliul Judetean, a dat in judecata Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat (RAADPP) Cluj, fiind chemat in garantie si Judetul Cluj.

Prin Sentinta civila nr. 89/2016 a Tribunalului Specializat, actiunea in pretentii a fost respinsa. Sentinta a ramas definitiva, dupa ce Curtea de Apel Cluj a anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanta Drumuri si Poduri Judetene Cluj impotriva sentintei civile nr.89 din 14.01.2016.

Motivarea sentintei arata ce incurcatura s-a creat intre societatea si regia Consiliului Judetean.

Motivare sentinta:

”Deliberand, constata ca, prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul acestei instante la data de 09.07.2015 sub numarul de mai sus, reclamanta Drumuri si Poduri Judetene Cluj SA a solicitat, in contradictoriu cu parata Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat Cluj, obligarea paratei la plata sumei de 3.618.922 lei, reprezentand contravaloare lucrari de intretinere drumuri si covor asfaltic, obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata reprezentand taxa timbru, onorariu expertiza tehnica de specialitate efectuata in cadrul procesual al asigurarilor de dovezi intemeiat pe prev. art. 359-360 C.p.c care au facut obiectul dosarelor nr…..– Judecatoria Turda, nr. ..– Judecatoria Dej, nr…. – Judecatoria Gherla si nr ../211/2014 – Judecatoria Cluj-Napoca, precum si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezenta cerere de chemare in judecata.

In motivarea cererii se arata ca, intre reclamanta, in calitate de executant, si Regia Autonoma de Administrare a Domeniului Public si Privat al Judetului Cluj, in calitate de autoritate contractanta (achizitor), a intervenit Contractul nr. 60/28.04.2014, avand ca obiect: Executarea lucrarilor de intretinere drumuri pe urmatoarele drumuri: DJ 107 M: Luna de Sus-Vlaha-Savadisla-Sacel-Iara-Buru, km 0+000-34+200; DJ 150: Viisoara-Frata-Mociu, km 0+000-40+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna, km 0+000-12+000; DJ 109 E: Viile Dejului-Cetan-Vad, km 1+710-11+965; DJ 109A: Chinteni-Vultureni-Panticeu-Recea Cristur-Dealul Jurcii, km 10+200-48+500; DJ 161 D: Dej-Nires-Unguras-Batin-Valea Ungurasului, km 9+000-30+950; DJ 109 D: Gherla-Nicula-Sacalaia-Sic, km 0+000-17+000.

Drumurile judetene unde s-au executat lucrarile au fost cuprinse initial in Contractul nr. 60/28.04.2014. Ulterior semnarii acestui contract, sustine reclamanta in continuare, parata a dispus sa se continue executia si pe alte drumuri judetene care nu au fost mentionate in acest contract, urmand ca intre cele doua societati sa se incheie contractul de executie aferent acestor lucrari executate.

Prin adresa nr. 3717/11.04.2014, parata a trimis reclamantei documentatia tehnica, inclusiv listele de cantitati pentru lucrarea Covor asfaltic pe DJ 109 D km 30+794-31+410, DN 1 C – Jucu de Sus, solicitand ca reclamanta sa prezinte oferta de pret pentru lucrare.

Prin adresa nr 3020/402/16.04.2014, reclamanta a transmis oferta de pret catre parata, adresa care a fost inregistrata la RAADPP Clj sub nr.7042/12.08.2014.

Lucrarile suplimentare de intretinere au fost executate pe urmatoarele sectoare de drumuri judetene: DJ 107 N : Baisoara-Valea Ierii: km 0+000-2+750; DJ 107 M : Luna de Sus-Savadisla-Baisoara: km 13+700-34+100; DJ 107 R : Baisoara-Muntele Baisorii-Cabana : km 28+650-47+350; DJ 150 : Campia-Turzii-Frata-Mociu : km 14+000-40+300; DJ 109 E : Viile Dejului-Vad, km 6+050-11 +965; DJ 161 D : Dej-Manastirea-Uunguras-VI.Ungurasuiui: km 15+900-25+650; DJ 109 C : Fizesu Gherlii-Taga-Camarasu: km 9+000-39+200; DJ 109 D : DJ 109 C-Sacalaia-Sic-Visea-Jucu de Sus: km 1+700-17+650; DJ 161: Bontida-Dabaca-Panticeu: km 12+200-22+100; DJ 161 D : Targusor-DJ 109 C: km 50+200-53+367; DJ 161 E: Feldioara-Valea Calda: km 23+510-27+510; DJ 161 F : Valea Calda-C: km 0+000-1+500; DJ 109 D : DN 1 C-Jucu de Sus: km 30+794-31+410 (covor asfaltic); DJ 109 B : Tiocu de Sus-Osorhel: km 17+000-21+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna: km 6+900-12+000; DJ 109 A : Chinteni-Deusu-Vultureni: km 20+200-32+500; DJ 107 P : Gilau-Somesu Rece-Marisei: km 0+000-35+100.

Mai departe,in cuprinsul cererii introductive se arata ca procedura de lucru in cadrul contractelor incheiate cu R.A.A.D.P.P. a jud. Cluj prevede transmiterea de rapoarte zilnice cu stadiul lucrarilor efectuate in ziua precedenta, cu cantitatile si valorile lucrarilor efectuate la zi precum si programul de lucrari ce se vor executa in ziua respectiva cu indicarea drumurilor judetene pe care se lucreaza, a pozitiilor kilometrice, a tipului si categoriilor de lucrari care se executa precum si a materialelor, utilajelor si manoperei puse in practica. Aceste rapoarte zilnice de lucrari sunt transmise atat in format electronic cat si in format material si au un caracter oficial, fiind semnate de conducerea D.P.J. Cluj S.A. si stau la baza intocmirii situatiilor de lucrari lunare pentru fiecare lucrare, drum judetean, contract in parte.

Mai arata reclamanta ca, prin adresa nr. 5177/03.07.2014 intregistrata sub nr. …/03.07.2014, a informat Conducerea executiva a Consiliului Judetean Cluj ca vor fi oprite lucrarile de intretinere curenta si periodica a drumurilor judetene cu toate consecintele economice si sociale avand in vedere dificultatile intampinate de reclamanta in desfasurarea activitatii si datorita faptului ca au fost executate lucrari de peste 3,5 mii lei din resurse proprii care nu au fost decontate. De asemenea, prin adresa nr. 5461/16.07. 2014 s-a solicitat paratei RAADPP a jud. Cluj sa verifice si sa confirme situatiile de lucrari transmise zilnic de reclamanta si sa efectueze vizita in teren in vederea confirmarii stadiului cantitativ si calitativ al lucrarilor.

“Avand in vedere faptul ca beneficiarul lucrarilor, respectiv administratorul drumurilor RAADPP a jud. Cluj nu a raspuns solicitarii transmise prin adresa nr. 5461/16.07.2014, de a se efectua vizita in teren, de a se face verificarea si confirmarea lucrarilor efectuate, reclamanta arata ca a fost nevoita sa se adreseze instantei de judecata pentru a asigura de urgenta proba cu expertiza tehnica de specialitate avand ca obiect: constatarea/confirmarea executarii lucrarilor conform cu raportarile zilnice si a situatiilor de lucrari comunicate paratei”

In aceste conditii, reclamanta a inaintat cereri de chemare in judecata impotriva RAADPP Cluj avand ca obiect asigurare dovezi, la Judecatoria Turda, Judecatoria Dej, Judecatoria Gherla si Judecatoria Cluj-Napoca, cereri care au fost admise si s-a dispus efectuarea expertizelor tehnice de specialitate, fiind desemnat ca expert d-l Ciobotarenco s. Acesta a invitat partile la data de 22.12.2014 la sediul reclamantei pentru a le solicita formarea comisiilor de reprezentanti in vederea confirmarii/constatarii executarii lucrarilor, insa, desi parata a fost reprezentata la aceasta intalnire, a comunicat expertului ca nu numeste reprezentanti pentru a participa la intocmirea raportului de expertiza.

Mai mult decat atat, desi nu a raspuns solicitarii expertului de a participa la expertize, desi cunoastea existenta litigiului inregistrat !a Judecatoria Gherla sub nr. … avand ca obiect asigurare dovezi, parata a dat ordin de incepere a lucrarilor pe DJ 109 D catre societatea Construct Perom, ceea ce a facut imposibil de administrat proba pe DJ 109 D – DN 1 C Jucu de Sus km 30+794-31+410.

in continuare, reclamanta arata ca ilicitul civil se poate manifesta atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune in masura in care subiectului de drept i se impune prin lege o anumita conduita, iar aceasta conduita nu este respectata. Fapta ilicita a paratei consta in aceea ca i-a solicitat reclamantei sa efectueze lucrari suplimentare pe sectoarele de drumuri atat din contractul initial cat si pe alte sectoare de drumuri iar apoi, desi cunostea faptul ca aceasta din urma efectueaza lucrari de intretinere si covor asfaltic, nu a luat nici o masura pentru a incheia contracte pentru lucrari, nu a raspuns solicitarilor privind verificarea situatiilor de lucrari , a rapoartelor zilnice transmise si nici nu a oprit executia acestor lucrari acceptand tacit executia lor.

Prejudiciul, ca si conditie a raspunderii civile delictuale, este definit ca fiind consecintele negative patrimoniale si morale suferite de o persoana ca urmare a faptei ilicite savarsite de o alta persoana ori a actiunii unui animal sau lucrul aflat sub paza juridica a altei persoane. Prejudiciul trebuie sa fie cert, personal, direct si sa rezulte din atingerea unui drept sau cel putin a unui interes legitim. Caracterul cert al prejudiciului rezida in aceea ca existenta lui este sigura, neandoielnica si, totodata, poate fi stabilita intinderea lui si in prezent.

Existenta interesului legitim si serios care a fost vatamat si caracterul sau licit sunt imprejurari de fapt care pot fi dovedite prin orice mijloc de proba. Conform Codului civil, prejudiciul material se compune din pierderea patrimoniala (o diminuare a valorilor active ale patrimoniului constand in cheltuieli cu materialele puse in lucru, forta de munca, utilaje s.a)

Paguba efectiva suferita de reclamanta este, conform situatiilor de lucrari transmise paratei, de 3.618.922 lei. La aceasta suma se adauga suma de 17.730 iei reprezentand cheltuieli cu expertiza tehnica de specialitate ocazionate in cadrul procesual al asigurarilor de dovezi privind constatarea/confirmarea executarii lucrarilor.

In opinia reclamantei, toate aceste obligatii ii reveneau paratei si din calitatea sa de administrator al drumurilor judetene. In ceea ce priveste prejudiciul in suma de 3.618.922 lei, acesta consta in toate cheltuielile pe care reclamanta le-a facut cu executia lucrarilor recunoscute prin confirmarea ca executate a acestora in rapoartele de expertiza depuse in probatiune la prezenta cerere.

In ceea ce priveste vinovatia, sustine reclamanta, conform art. 1357 al.2 C.civ. autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa iar in speta, obligatia paratei de a raspunde solicitarilor reclamantei privind situatiile de lucrari, de a urmari stadiul lucrarilor sau de a opri executia acestora, de a participa la expertiza care s-a dispus de catre instante in cauzele avand obiect asigurare dovezi, era o obligatie expres prevazuta de statutul sau de administrator al drumurilor judetene.

In drept, s-au invocat prev. art. 194 si urm, art. 292, art. 330 si urm., art. 363 alin. 3 Cpc, art. 1349, art. 1357 Cod civil.

In probatiune, s-au depus inscrisuri.

Prin intampinarea formulata si depusa la dosarul cauzei la data de 23.09.2015, parata RAADPP Cluj a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata.

In motivarea intampinarii se arata ca intre cele doua parti nu au existat alte intelegeri in vederea interventiei pe alte tronsoane de drum decat cele prevazute in obiectul contractului. Asadar obligatiile RAADPP Cluj sunt clare si prevazute in acordul de vointa al partilor, respectiv Contractul de lucrari nr. 60/28.04.2014, care a fost incheiat prin achizitie directa, anexate fiind nota de fundamentare referatul de acceptare cat si oferta DPJ Cluj pentru drumuri contractate. Atribuirea contractului de lucrari mai sus mentionat a fost notificata pe site-ul e-licitatie.ro valoarea si obiectul fiind evidentiate.

Cu privire la adresa 3717/11.04.2014 si la adresa 3020/402/16.04.2014, invocate de reclamanta in cererea de chemare in judecata, parata mentioneaza ca nu reprezinta decat o solicitare de oferta si, respectiv, o oferta care nu a fost acceptata.

Mai departe, se arata ca, ulterior incheierii contractului de lucrari, D.PJ. Cluj a transmis catre parata mai multe situatii de lucrari care faceau referire la alte tronsoane de drum decat cele mentionate in obiectul contractului, situatii de lucrari care nu au fost confirmate de catre dirigintii de santier ai regiei, ba mai mult, s-a transmis ca in cazul in care s-a intervenit si pe alte drumuri, lucrarile trebuie sa inceteze imediat pentru ca nu vor fi asumate de catre RAADPP Cluj. Raportul obligational, respectiv plata acestor lucrari trebuia sa rezulte din dorinta paratei de a contracta anumite servicii materializate prin afirmatia „subscrisa reclamanta am efectuat lucrari suplimentare din dispozitia beneficiarului” din cererea de chemare in judecata, fara a prezenta dovada, reiese, in opinia paratei, reaua credinta a reclamantul Din interpretarea mentiuni „lucrari suplimentare” rezulta faptul ca lucrarile s-ar fi facut in urma unei propuneri si ca nu s-ar fi executat pe alte obiective decat cele prevazute in contract.

In continuare, parata arata ca, raportat la cererile de asigurare a probelor in rapoartele de expertiza efectuate in cele 4 dosare, expertul tehnic judiciar desemnat, dl. Ing. s. Ciobotarenco confirmand existenta unor lucrari facand precizarea expresa ca nu poate confirma „grosimile si cantitatiile prezentate”. Asadar, nu exita documente care sa certifice efectuarea acelor lucrari asa cum au fost prezentate si nici documente care sa certifice calitatea, iar in consecinta nici sumele invocate nu sunt relevante. Pozitia paratei este prezentata, clar, in adresa nr.643/27.01.2015 prin care se invedereaza DPJ Cluj S.A. ca a executat lucrarile fara a avea vreo dispozitie in acest sens din partea RAADPP Cluj.

Spre un final, parata sustine ca, in speta, nu poate fi vorba de un prejudiciu cauzat de catre RAADPP Cluj, atata timp cat reclamantul si-a asumat pierderea actionand impotriva vointei RAADPP Cluj, arogandu-si atributii de administrator al domeniului public si privat. si din cererea de chemare in judecata se constata depasirea atributiilor prin invocarea unei obligatii a RAADPP Cluj de a incheia contracte cu societatea reclamanta. Aceasta atitudine este cu totul inafara aplicarii principiilor prevazute in OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, in conditiile in care nu s-au comandat lucrari suplimentare pe sectoarele de drumuri contracte si nici efectuare unor alte lucrari pe alte sectoare de drum.

Prin cererea inregistrata la data de 1.09.2015, parata RAADPP Cluj a chemat in garantie JUDEtUL Cluj, CONSILIUL JUDEtEAN Cluj, solicitand obligarea acestuia la plata sumei de 3.618.922 lei, reprezentand contravaloarea lucrarilor executate de reclamanta DPJ Cluj, obligarea Chematului in garantie la plata sumei de 17.730 lei, reprezentand taxa de timbru si onorariu expert in cadrul procesului de asigurare dovezi si obligarea la plata cheltuielilor de judecata.

In motivare, se arata ca, in cadrul cererii de chemare in judecata formulata de societatea Drumuri sI Poduri Judetene Cluj  SA, se invoca unele dispozitii emise de catre Consiliul Judetean Cluj in baza carora reclamata ar fi efectuat anumite lucrari suplimentare cat si lucrari pe unele tronsoane de drum care nu faceau obiectul Contractului de lucrari nr.60 din 28.04.2014. Societatea Drumuri sI Poduri Judetene Cluj SA este o societate comerciala pe actiuni cu capital de stat avand unic actionar UAT Judetul Cluj. in cadrul sedintei Consiliului Judetean Cluj din data de 28.05.2014, a fost propus un proiect de hotarare privind aprobarea delegarii gestiunii serviciului de utilitati publice de administrare a domeniului public si privat – activitatea de intretinere a drumurilor catre societatea DPJ Cluj, proiect retras ulterior. Din aceasta actiune se poate observa dorinta Consiliului Judetean Cluj de a delega activitatea de intretinere si reparare a drumurilor judetene catre societatea DPJ Cluj.

Asadar nefiind emise dispozitii de catre RAADPP Cluj dar in cauza fiind invocata si o corespondenta intre DPJ Cluj si conducerea executiva a Consiliului Judetean Cluj care ar fi emis dispozitii in vederea inceperii lucrarilor, parata solicita, in cazul admiterii actiunii reclamantului, admiterea cererii de chemare in garantie a Judetului Cluj, Consiliului Judetean Cluj.

In drept, s-au invocat prev. art. 72-74 C.p.c.

Prin intampinarea formulata si depusa la dosarul cauzei, chematul in garantie a solicitat respingerea cererii de chemare in garantie ca inadmisibila si neintemeiata.

Astfel, chematul in garantie a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, motivat de faptul ca, in speta, nici Judetul Cluj si nici Consiliul Judetean Cluj nu au actionat in nume propriu, intelegand sa delege atributiile privitoare la intretinerea si administrarea drumurilor judetene paratei.

Pe fond, chematul in garantie arata ca, prin Hotararea Consiliului Judetean Cluj nr. 75/2003, dreptul de administrare asupra bunurilor aflate in proprietatea Judetului Cluj a fost dat Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Privat al Judetului Cluj, doar nuda proprietate ramanad in sarcina Judetului Cluj. Astfel, cu privire la bunurile administrate, regia autonoma trebuie sa actioneze ca un adevarat proprietar, astfel incat, in acest domeniu nu au existat imixtiuni din partea Consiliului Judetean Cluj sub forma unor indicatii de suplimentare a serviciilor de intretinere. Astfel de indicatii puteau parveni doar din partea achizitorului unor asemenea servicii.

Prin cererea inregistrata la data de 3.11.2015, parata a inteles sa renunte la cererea de chemare in garantie formulata, raportat la faptul ca, in urma adoptarii Hotararii Consiliului Judetean Cluj nr.255/30,01.2015 privind stabilirea unor masuri pentru organizarea serviciului public comunitar de administrare a domeniului public si privat al Judetului Cluj, incepand cu 01.01.2016, s-a aprobat desfiintarea Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public si Privat al Judetului Cluj, toate drepturile si obligatiile acesteia fiind preluate de Judetul Cluj, care i se substituie inclusiv in litigiile aflate pe rolul instantelor judecatoresti.

In drept, s-au invocat prev. art. 406 Cpc

In probatiune, s-a depus HCJ nr. 255/2015.

Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei, tribunalul retine urmatoarele.

In baza contractului de lucrari nr.60/28.04.2014 incheiat de parata Regia AUTONOMa DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC sI PRIVAT A JUDETULUI Cluj in calitate de achizitor si reclamanta Drumuri sI Poduri Judetene Cluj  SA in calitate de executant, reclamanta a efectuat lucrari de intretinere drumuri pe mai multe sectoare de drum din Judetul Cluj, dupa cum urmeaza: DJ 107 M: Luna de Sus-Vlaha-Savadisla-Sacel-Iara-Buru, km 0+000-34+200; DJ 150: Viisoara-Frata-Mociu, km 0+000-40+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna, km 0+000-12+000; DJ 109 E: Viile Dejului-Cetan-Vad, km 1+710-11+965; DJ 109A: Chinteni-Vultureni-Panticeu-Recea Cristur-Dealul Jurcii, km 10+200-48+500; DJ 161 D: Dej-Nires-Unguras-Batin-Valea Ungurasului, km 9+000-30+950; DJ 109 D: Gherla-Nicula-Sacalaia-Sic, km 0+000-17+000. .Contractul a fost executat in totalitate, dupa cum s-a sustinut de catre reclamanta atat prin cererea de chemare in judecata, cat si prin reprezentant in sedinta publica din data de 12 ianuarie 2015.

Ulterior, reclamanta a executat lucrari de intretinere pe mai multe sectoare de drum, inclusiv unele din sectoarele care au format obiectul contractului nr.60/28.04.2014, dupa cum urmeaza: DJ 107 N : Baisoara-Valea Ierii: km 0+000-2+750; DJ 107 M : Luna de Sus-Savadisla-Baisoara: km 13+700-34+100; DJ 107 R : Baisoara-Muntele Baisorii-Cabana : km 28+650-47+350; DJ 150 : Campia-Turzii-Frata-Mociu : km 14+000-40+300; DJ 109 E : Viile Dejului-Vad, km 6+050-11 +965; DJ 161 D : Dej-Manastirea-Uunguras-VI.Ungurasuiui: km 15+900-25+650; DJ 109 C : Fizesu Gherlii-Taga-Camarasu: km 9+000-39+200; DJ 109 D : DJ 109 C-Sacalaia-Sic-Visea-Jucu de Sus: km 1+700-17+650; DJ 161: Bontida-Dabaca-Panticeu: km 12+200-22+100; DJ 161 D : Targusor-DJ 109 C: km 50+200-53+367; DJ 161 E: Feldioara-Valea Calda: km 23+510-27+510; DJ 161 F : Valea Calda-C: km 0+000-1+500; DJ 109 D : DN 1 C-Jucu de Sus: km 30+794-31+410 (covor asfaltic); DJ 109 B : Tiocu de Sus-Osorhel: km 17+000-21+300; DJ 161 A : Apahida-Cojocna: km 6+900-12+000; DJ 109 A : Chinteni-Deusu-Vultureni: km 20+200-32+500; DJ 107 P : Gilau-Somesu Rece-Marisei: km 0+000-35+100.

Prin incheierea nr.1488/7 mai 2014 pronuntata in dosarul nr…. al Judecatoriei Turda, incheierea pronuntata in sedinta camerei de consiliu din data de 17 februarie 2015 in dosarul nr. al Judecatoriei Dej, incheierea civila nr.322/8 aprilie 2015 pronuntata in dosarul nr… al Judecatoriei Gherla si sentinta civila nr.5192/22 mai 2015 pronuntata in dosarul nr.xxxxx/211/2014 al Judecatoriei Cluj Napoca, s-a constatat efectuata proba cu expertiza tehnica, fiind depuse rapoartele de expertiza intocmite de exp.s Ciobotarenco. Rapoartele de expertiza intocmite de exp.s. Ciobotarenco au confirmat efectuarea lucrarilor de intretinere drumuri pretinse de catre reclamanta, cu exceptia celei efectuate pe DJ 109 D – DN 1 C Jucu de Sus km 30 + 794 – 31 + 410. Expertul a precizat in mod expres in fiecare raport de expertiza faptul ca prin confirmarea existentei acestor lucrari nu confirma si grosimile si cantitatile prezentate de reclamanta in rapoartele zilnice si situatiile de lucrari comunicate paratei, acestea nefiind solicitate prin obiectivul aprobat de instanta.

Potrivit prevederilor art.1349 Cod civil, pe care reclamanta si-a intemeiat pretentiile, (1) Orice persoana are indatorirea sa respecte regulile de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impune si sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

    (2) Cel care, avand discernamant, incalca aceasta indatorire raspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat sa le repare integral.

    (3) in cazurile anume prevazute de lege, o persoana este obligata sa repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum si de ruina edificiului.

    (4) Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de produsele cu defecte se stabileste prin lege speciala.

In acelasi timp, conform prevederilor art.1357 Cod civil, de asemenea invocate de reclamanta, (1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare.

    (2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.

Normele legale indicate de reclamanta drept temei juridic al actiunii formulate reglementeaza raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie, o forma a raspunderii civile care se angajeaza in sarcina persoanei care a savarsit o fapta ilicita cauzatoare de prejudicii. Conditiile raspunderii civile delictuale, astfel cum sunt reglementate de Codul civil, sunt: existenta unui prejudiciu; existenta unei fapte ilicite; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.

In acceptiunea dispozitiilor art.1349 Cod civil, fapta ilicita este orice actiune sau inactiune prin care sunt incalcate reguli de conduita impuse prin norme de drept obiectiv sau obiceiul locului si care au ca efect vatamarea drepturilor sau intereselor legitime ale altei persoane. Pentru aprecierea caracterului ilicit al unei fapte, apte sa angajeze raspunderea civila delictuala, este esentiala asadar incalcarea de catre persoana vinovata a unor norme juridice sau a unor norme instituite prin „obiceiul locului”.

Prin cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta, aceasta a definit fapta ilicita pretins savarsita de catre parata drept o inactiune a paratei care, desi a solicitat efectuarea de lucrari suplimentare pe sectoarele de drumuri atat din contractul initial cat si pe alte sectoare de drumuri iar apoi a cunoscut faptul ca reclamanta efectueaza lucrari de intretinere si covor asfaltic, nu a luat nici o masura pentru a incheia contracte pentru lucrari, nu a raspuns solicitarilor reclamantei privind verificarea situatiilor de lucrari, a rapoartelor zilnice care i-au fost transmise si nici nu a oprit executia acestor lucrari acceptand tacit executia lor. Reclamanta a subliniat faptul ca fapta ilicita a paratei consta in omisiunea de a incheia cu reclamanta contracte pe sectoarele de drumuri unde s-a lucrat suplimentar, de a raspunde situatiilor de lucrari si rapoartelor transmise zilnic, de a verifica in teren stadiul fizic al lucrarilor executate precum si conformitatea din punct de vedere al calitatii si de a opri executia acestor lucrari, acceptand tacit executarea lor. Aceasta descriere a faptei ilicite a fost reiterata de reclamanta prin reprezentantul sau si in sedinta publica din data de 12 ianuarie 2016, cand s-a solicitat reclamantei sa detalieze fapta ilicita imputata paratei. La intrebarea expresa a instantei cu privire la norma legala incalcata de parata, reclamanta a precizat faptul ca parata ar fi incalcat procedurile de lucru stabilite intre partile in litigiu, proceduri instituite prin contractele anterior incheiate si printr-o conventie tacita referitoare la executarea de catre reclamanta a dispozitiilor date de parata, referitoare la efectuarea unor lucrari de intretinere a drumurilor judetene.

Sintetizand, fapta ilicita care in opinia reclamantei ar fundamenta angajarea raspunderii civile delictuale ar consta in omisiunea paratei de a incheia cu reclamanta contract pentru lucrarile de intretinere drumuri executate de catre reclamanta, de a verifica situatiile de lucrari si rapoartele transmise zilnic si de a verifica in teren stadiul fizic al lucrarilor executate precum si conformitatea din punct de vedere al calitatii acestora si nu in ultimul rand de a opri executarea acestor lucrari, daca aprecia ca aceasta executare este in afara unui cadru conventional.

Analiza faptelor ilicite imputate paratei trebuie sa porneasca de la indentificarea normelor juridice care sa defineasca obligatiile legale ce revin acesteia si care, prin ipoteza, sa fi fost incalcate de catre aceasta. in acest context, se impune a se mentiona faptul ca parata Regia AUTONOMa DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC sI PRIVAT AL JUDEtULUI Cluj a fost infiintata prin Hotararea nr. 75/20.06.2003 a Consiliului judetean Cluj, prin transformarea Directiei Generale de Administrare a Domeniului Public si Privat al judetului Cluj, in scopul „ administrarii, gestionarii si exploatarii domeniului public si privat pe care il are in administrare”. RAADPP Cluj_ are personalitate juridica, fiind organizata ca regie autonoma de interes public judetean, in temeiul Legii nr. 15/1990, sub autoritatea Consiliului Judetean Cluj. Potrivit art.3 din Hotararea nr. 75/20.06.2003 a Consiliului Judetean Cluj, RAADPP Cluj are drept obiect de activitate: inventarierea   si   evidenta   bunurilor  proprietate  publica   si  privata   a   unitatilor administrativ-teritoriale; administrarea, gestionarea si exploatarea eficienta a domeniului public si privat si a bunurilor specifice infrastructurii edilitare judetene; elaborarea politicilor si strategiilor cu privire la infiinfarea, organizarea si functionarea serviciilor de administrare a domeniului public si privat; elaborarea programelor de dezvoltare si modernizare a infrastructurii edilitare a judetului; elaborarea normelor si regulamentelor locale privind administrarea, gestionarea si exploatarea serviciilor de administrare a domeniului public si privat de interes judetean.Obiectul de activitate al RAADPP Cluja fost detaliat prin Regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin Hotararea nr. 12/26.01.2005 a Consiliului judetean Cluj.

Prin Hotararea nr. 255/30 octombrie 2015 a Consiliului Judetean Cluj s-a decis incetarea dreptului de administrare al paratei asupra bunurilor imobile prevazute in anexa nr.29 la Hotararea Consiliului Judetean Cluj nr.143/2008, trecerea acestor bunuri in administrarea Consiliului Judetean, care urma sa preia toate drepturile si obligatiile RAADPP a judetului Cluj, precum si desfiintarea RAADPP a judetului Cluj, incepand cu data de 1.01.2016. Pana la data pronuntarii prezentei hotarari, 14 ianuarie 2016, parata nu a fost radiata din registrul comertului, astfel ca nu a incetat ca subiect de drept, avand asadar in prezent capacitate de folosinta si de exercitiu, prin raportare la dispozitiile art.251 al.1 Cod civil rap.la art.1 din Legea nr.26/1990.

Asupra bunurilor din domeniul public judetean, cum sunt si drumurile asupra carora reclamanta a efectuat lucrari de intretinere, parata a avut la data efectuarii acestor lucrari un drept de administrare, in sensul prevederilor art.136 al.4 din Constitutia Romaniei si art.868 al.1 Cod civil, drept care a fost constituit in temeiul prevederilor art.125 din Legea nr.215/2001 si art.11 din OG nr.71/2002.

In calitatea sa de titular al dreptului real de administrare a drumurilor judetene, parata avea obligatia de a asigura administrarea, gestionarea si exploatarea eficienta a domeniului public si privat al Judetului Cluj si a bunurilor specifice infrastructurii edilitare judetene. in exercitarea drepturilor si obligatiilor ce ii revin, parata Regia AUTONOMa DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC sI PRIVAT AL JUDEtULUI Cluj avea dreptul de a incheia contracte de achizitii publice, in sensul dispozitiilor art.3 al.1 lit.f si art.4 din OUG nr.34/2006. In vederea incheierii de contracte de achizitii publice, autoritatea contractanta are obligatia si totodata dreptul de a urma procedurile reglementate de art.17 si urm. din OUG nr.34/2006.

Nicio norma legala nu instituie insa obligatia unei regii autonome cum este parata de a incheia un contract de lucrari cu un anumit operator economic care doreste sa efectueze respectivele lucrari si care executa, in mod benevol, acele lucrari. Este real faptul ca principiul libertatii contractuale, astfel cum este acesta reglementat de art.1169 Cod civil, cunoaste anumite limitari in materia contractelor de achizitii publice, unde intreaga procedura de atribuire este reglementata in mod strict de normele OUG nr.34/2006, insa normele legale speciale in aceasta materie nu obliga incheierea contractelor de achizitii publice cu un anumit operator economic, indiferent de natura acestuia, ci dimpotriva, orice operator care intentioneaza sa contracteze unele lucrari ce pot forma obiectul unui contract de achizitii publice trebuie sa se supuna procedurilor de atribuire strict reglementate de legiuitor. Cu alte cuvinte, chiar daca operatorul economic care doreste efectuarea unor lucrari asupra bunurilor aflate in domeniul public al statului este o societate comerciala cu capital integral de stat, aceasta nu poate pretinde sa-i fie atribuite de autoritatea contractanta acele lucrari, ci trebuie sa urmeze procedurile instituite de OUG nr.34/2006 pentru atribuirea respectivelor contracte. in sfarsit, se impune a se sublinia inca o data ca in sarcina autoritatii contractante nu exista o obligatie legala de a incheia un contract de achizitii publice cu un anumit operator economic, pentru executarea unor lucrari de intretinere, la simpla solicitare a acestuia.

Cu privire la acelasi aspect, se observa faptul ca reclamanta a mai sustinut ca omisiunea paratei de a incheia un contract pentru lucrarile efectuate constituie fapta ilicita in conditiile in care aceasta i-ar fi dat dispozitii pentru efectuarea acelor lucrari. Reclamanta nu a fost insa in masura sa probeze existenta acelor dispozitii in temeiul carora ar fi efectuat lucrarile, dispozitii a caror existenta a fost contestata de catre parata. La dosarul cauzei au fost depuse doar adresa nr. 3717/11.04.2014 emisa de parata RAADPP a judetului Cluj, prin care s-a solicitat o oferta de pret pentru lucrarea : Covor asfaltic pe DJ 109 D km 30+794-31+410, DN 1 C – Jucu de Sus si adresa nr. 3020/402/16.04.2014 emisa de reclamanta prin care aceasta a transmis oferta de pret solicitata (filele 285, 286 volum I), insa in mod correct a precizat parata ca adresa prin care solicita o oferta de drept nu a constituit decat o invitatie de lansare a unei oferte, conforme prevederilor art.1190 Cod civil, iar oferta emisa de reclamanta a avut valoarea unei oferte care insa nu a fost acceptata. De altfel, chiar presupunand ca reclamanta ar fi probat ca a executat lucrarile a caror contravoare este pretinsa la solicitarea paratei, aceasta imprejurare ar fi condus la calificarea raportului juridic dintre parti drept unul conventional, astfel ca omisiunea paratei de a achita contravaloarea acestor lucrari putea eventual conduce la angajarea raspunderii contractuale a acesteia, care excludea raspunderea delictuala ca temei juridic pe care reclamanta si-a intemeiat pretentiile.

S-a mai invocat de catre reclamanta omisiunea paratei de a verifica situatiile de lucrari si rapoartele transmise zilnic si de a verifica in teren stadiul fizic al lucrarilor executate precum si conformitatea din punct de vedere al calitatii acestora, insa reclamanta nu a fost in masura sa indice normele care au fost incalcate de catre parata prin aceasta inactiune. in conditiile in care intre parti nu a fost incheiat un contract de executie lucrari si deci nu exista o obligatie asumata de catre parata de a efectua acele verificari si in absenta unei norme juridice care sa oblige parata sa receptioneze partial sau total lucrari pe care aceasta nu le-a contractat, nu se poate retine in sarcina acesteia o fapta ilicita in sensul unei omisiuni de a verifica lucrarile conform celor pretinse de catre parata. Desi parata a mai sustinut in sedinta publica din data de 12 ianuarie 2016 ca existau intre parti proceduri referitoare la efectuarea verificarilor lucrarilor executate, nu a fost in masura sa indice normele prin care au fost instituite acele proceduri iar uzantele, care sunt recunoscute ca izvor de drept, trebuie sa fie probate de catre partea interesata, atat in ce priveste existenta cat si in ce priveste continutul lor, conform art.1 al.5 si 6 Cod civil, fara insa ca in prezentul litigiu sa fie facuta o asemenea proba.

Cat priveste inactiunea paratei constand in omisiunea de a opri executia lucrarilor pe sectoarele de drum indicate de reclamanta, se impune si de aceasta data precizarea ca reclamanta nu a indicat vreo norma legala sau uzanta potrivit careia parata ar fi avut obligatia legala de a opri executarea unor lucrari pe care aceasta nu le-a contractat. De fapt, sustinerile reclamantei apar cel putin paradoxale, intrucat aceasta a efectuat unele lucrari fara sa existe o dispozitie din partea beneficiarului si invoca fata de acesta omisiunea beneficiarului de a-i fi solicitat oprirea acelor lucrari. Cu alte cuvinte, reclamanta a efectuat unele prestatii in absenta unui contract incheiat de parti si invoca omisiunea partii careia prestatiile i-au profitat de a pune capat unui raport contractual care nu a existat niciodata.

Prin raportare la considerentele expuse mai sus, instanta retine ca desi s-a probat inactiunea paratei de a incheia cu reclamanta contractele avand ca obiect lucrarile efectuate de catre aceasta din urma, omisiunea paratei de a verifica acele lucrari si de a solicita oprirea lucrarilor, inactiuni care nici nu au fost contestate de catre parata, aceste fapte nu au caracter ilicit, nefiind dovedita de catre reclamanta incalcarea de catre parata a unor norme ale dreptului pozitiv sau a unor uzante.

Nefiind indeplinita una dintre conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv existenta unei fapte ilicite savarsite de catre parata, tribunalul constata nu este intemeiata cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamanta Drumuri si Poduri Judetene Cluj SA, cerere fundamentata in exclusivitate pe dispozitiile art.1349 si art.1357 Cod civil. Examinarea celorlalte conditii ale raspunderii civile delictuale a devenit un demers inutil in contextul analizat mai sus, fiind stabilita inexistenta unei fapte ilicite imputabile paratei.

Pentru toate considerentele expuse, in temeiul dispozitiilor art.1349 si art.1357 Cod civil, instanta va respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata  formulata de reclamanta Drumuri sI Poduri Judetene Cluj  SA in contradictoriu cu parata Regia AUTONOMA DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC sI PRIVAT AL JUDETULUI Cluj.”



ULTIMA ORĂ

  • Acum 10 hours FOTOGRAFILA
    Oare Urbanistul de Cumetrie știe ce scrie pe autorizația construcției din fotografie? Sau a semnat ca “primarul Boc” pentru un amic imobiliar?
  • Acum 15 hours In vizor
    Emil Boc, invitație specială de participare la KHETANE din partea cetățenilor Clujului
  • Acum 16 hours In vizor
    AM TRĂIT S-O VEDEM ŞI PE ASTA: Viktor Orban, citat de CNCD după discursul de la Băile Tușnad
  • Acum 16 hours In vizor
    Inspectorul Şef al ISJ Cluj şi-a dat un comunicat prin ISJ Cluj care să-i justifice plimbărica pe bani publici în Tenerife: “E responsabilă cu evaluarea activităților derivate din această Mobilitate Erasmus+”
  • Acum 16 hours Jos palaria
    Înepe Khetane #Comunități_Împreună! Clujenii sunt aşteptaţi, cu mare drag, la festival!
  • Acum 16 hours Din oras
    L-AŢI VĂZUT, SUNAŢI LA 112: Bărbat căutat pentru înşelăciuni prin metoda “Accidentul”
  • Acum 17 hours De cartier
    Amicul Emil “OSĂ” Boc, i-a “aranjat” şi pe colegii de la UDMR cu locaţia tradiţională a Zilelor Maghiare care “OSĂ” se desfăşoare în alte locaţii
  • Acum 17 hours In vizor
    ÎNVĂŢĂMÂNTUL “GRATUIT DIN ROMÂNIA: Peste 7.400 de profesori au raportat la ANAF veniturile obţinute din meditaţii, dintre care peste 1.400 doar la Cluj
  • Acum 18 hours Rautacisme
    După ce le-a cânta UNTOLD sub geam, acum le cântă RADP, deşi legea este foarte clară în ceea ce priveşte “orele de linişte”. Dar nu şi pentru Emil “OSĂ” Boc
  • Acum 18 hours Afacerea zilei
    AICI SUNT BANII DUMNEAVOASTRĂ: Cât a câștigat Romgaz de pe urma scumpirii gazelor
  • Acum 19 hours Vocea ta
    Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: Domnule Ciucă, Domnule Ciolacu, Domnule Câciu, nu mai dați ajutor de stat „la grămadă”
  • Acum 19 hours Din oras
    EMIL BOC CEL DUR ŞI DREPT (când nu e cazul). Deşi INS a anunţat de o săptămână că nu vor mai fi amendaţi românii care nu s-au recenzat, “din cauze obiective sau subiective”, acesta s-a hărnicit să-i amendeze pe clujeni
  • Acum 20 hours Politica
    N-AVEAŢI DE LUCRU? VĂ DĂ GUVERNAREA BIROCRAŢIE LA TOT CARTIERUL: Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună
Citește și...
Recomandările redacției
TOP CITITE