Asistații social sunt chemați la muncă pentru ”Patrie”. Refuzul unul loc de muncă va însemna tăierea ajutorului social. După cum anunța site-ul Administrației Prezidențiale, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost semnat de președintele Klaus Iohannis.
Pe 20 iunie, atunci când deputaţii au adoptat proiectul de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit, decizia a fost luată cu 274 de voturi ”pentru”, 4 ”împotrivă” şi 2 abţineri.
Singurul deputat clujean care s-a opus acestui demers legislativ a fost Adrian Dohotaru. Chiar și Horia Nasra, liderul PSD Cluj și reprezentantul unui partid de stânga, a fost ”pentru” adoptarea unei asemenea legi.
Care sunt implicațiile acestor schimbări și cum își argumentează poziția deputații clujeni?
Care este raportul dintre numărul locurilor de muncă create de coaliția de guvernare și rata refuzului de angajare, coroborat cu numărul cazurilor care beneficiază de ajutor social?
Acestea sunt doar câteva întrebări care ar fi trebuit luate în calcul pe parcursul adoptării legii cu un profund impact social.
”Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, prevede iniţiativa pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
Proiectul mai prevede că, în situaţia pierderii dreptului la ajutor social, familia sau persoana singură poate solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a acestui drept.
Pentru sumele acordate ca ajutor social, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.
„În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea de muncă, obligaţia de a presta acţiunile sau lucrările de interes local (…) se transferă celorlalte persoane apte de muncă din familie, cu acordul primarului”, se mai arată în proiect.
În cazul în care, după o verificare, se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social.
Iniţiativa legislativă stabileşte şi obligaţii pentru primari în scopul valorificării forţei de muncă locale.
Astfel, aceştia au obligaţia de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă şi funcţionează pe raza unităţii administrativ-teritoriale.
Planul de acţiune se aprobă prin dispoziţie a primarului, se afişează la sediul primăriei şi cuprinde activităţile sezoniere, beneficiarii de lucrări, precum şi repartizarea persoanelor din familiile beneficiare de ajutor social pentru desfăşurarea activităţilor sezoniere.
Potrivit proiectului, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei neîndeplinirea de către primar a obligaţiilor.
Proiectul stabileşte că repartizarea activităţilor sezoniere se realizează de către primar, după efectuarea de către beneficiarii de ajutor social a orelor de muncă stabilite, iar planul de acţiune se transmite agenţiilor teritoriale în luna următoare aprobării.
„Refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere conduce la încetarea dreptului. Fac excepţie (…) persoanele care au acceptat un loc de muncă oferit sau participă la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, după aprobarea listei”, se mai prevede în iniţiativa legislativă.
Disputele clujene asupra politicii sociale a coaliției de guvernare
Chiar după adoptarea proiectului de lege de către deputați, Horia Nasra, liderul PSD Cluj, s-a referit la modul în care noul demers legislativ promovează ideea muncii și descurajează acordarea ajutorului social, într-un cuvânt, nemunca.
În definitiv, ideea muncii ”patriotice” este tot o idee ”de stânga”.
Iată ce scria Horia Nasra în 21 iunie 2018, pe pagina sa oficială de socializare:
click foto pentru imagine completă
În acest context, deputatul independent de Cluj, Adrian Dohotaru, a fost printre puținii parlamentari care nu au susținut proiectul de lege.
În urma promulgării Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, deputatul Adrian Dohotaru a declarat pentru „Ziar de Cluj”:
”Doar 0.7% dintre beneficiarii de VMG au refuzat o data un loc de munca si 0.11% de trei ori. Iar legea in expunere vorbea de milioane de asistati, multi lenesi.
Am votat impotriva unei aberatii care nu avea nicio baza statistica.
E o ura indreptata impotriva saracilor gasiti tapi ispasitori pentru problemele Romaniei.
Am dat aceste date in Parlament, dar mi s-a raspuns cinic ca perceptia mediatica e alta sau ca la stiri se vede altceva”, a precizat Dohotaru.
În contextul promulgării acestei legi, putem aminti faptul că, recent, Agenția Națională de Administrare Fiscală a făcut public topul celor mai mari datornici la bugetul de stat, printre care se regăsesc și cetățeni clujeni. De altfel, datoriile considerabile sunt înregistrate în rândul companiilor de stat.
În plus, un alt subiect care se află pe agenda publică este cel referitor la amnistia fiscală, temă care stârnește în continuare controverse. Dacă va fi adoptată o formă a acestei initiative legislative, rămâne deschisă următoarea dilemă:
Cine muncește si plătește taxe? Și cine nu plăteste impozite și continuă să se bucure de avantaje?
O dezbatere publică pe marginea Legii venitului minim garantat ar fi fost, probabil, binevenită.
CITEȘTE ȘI: Și Clujul are faliții săi, care s-ar bucura enorm de amnistia fiscală. Topul datornicilor publicat de ANAF