Au început să apară sondajele no-name care fac jocurile de cabană ale partidelor politice pe prezidenţiabilii pe care i-ar arunca în luptă în 2024. Şi, fireşte, fiecare citeşte ce vrea.
- Astfel, din Adevărul aflăm că: „Potrivit unui sondaj ATLAS, Mircea Geoană are cele mai mari șanse în cursa prezidențială din 2024. Numărul 2 din NATO este candidatul preferat de 14,5% din alegătorii cu drept de vot și și conduce în toate scenariile pentru al doilea tur.” Iar din alte „adevăruri”, aflăm că: „Un sodaj de opinie realizat de ATLAS și dat miercuri publicității, îl plasează pe primarul Clujului, Emil Boc, pe locurile 4- 5 în preferințele electoratului pentru funcția de președinte al României, la egalitate cu liderul USR, Cătălin Drulă, dar în spatele liderului AUR, George Simion”.
Parcă ar fi vorba de o casă de pariuri. În care:
- În primul scenariu, în care pe lista pentru alegeri prezidențiale se numără Mircea Geoană, Laura Codruța Kovesi, George Simion, Cătălin Drulă, Diana Șoșoacă, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor, Ludovic Orban, Dacian Cioloș sau Eduard Hellving, oficialul NATO a strâns 22,6% din preferințele celor intervievați.
- În cel de-al doilea scenariu, în care candidatul PSD este Marcel Ciolacu, cursa pentru scaunul de la Cotroceni este câștigată de Laura Codruța Kovesi, cu un punctaj de 15,7%. Pe următoarele locuri se situează liderul PSD, George Simion, Nicolae Ciucă, Cătălin Drulă, Diana Șoșoacă, Dacian Cioloș, Ludovic Orban, Eduard Hellving și Kelemen Hunor. Datele sondajului arată că Kovesi reușește să ajungă în turul doi în toate scenariile testate, însă în varianta în care contracandidatul este Mircea Geoana, fosta șefă a DNA ar pierde alegerile.
- Liderul AUR apare pe a treia poziție în toate scenariile testate pentru primul tur, cu aproximativ 10% dintre voturile alegătorilor.
- Actual premier este preferat de 6% până la 11% dintre români în toate scenariile pentru primul tur. Nicolae Ciucă ajunge în al doilea tur și este învins de Geoană, însă se situează la egalitate cu liderul PSD, Marcel Ciolacu.
- În turul doi, Mircea Geoană reiese câștigător în toate scenariile indiferent de contra candidat.
- Potrivit sondajului, în ceea ce privește alegerile parlamentare, PSD conduce în preferințele alegătorilor cu 25% din voturi. AUR se situează pe locul doi (18%), în timp ce PNL se află doar la un procent în spate. USR strânge 11% din voturi, urmat de UDMR (5,6) ȘI PMP (5,2).
- În primul tur al alegerilor prezidențiale, Mircea Geoană este preferat de 23% din alegători și apare cu șase puncte procentuale în fața Laurei Codruța Kövesi, aflată pe locul 2, în scenariul care nu include un candidat din partea PSD.
- Considerând doar voturile afirmative, Geoană înregistrează 29% din intențiile de vot. Candidatul conduce în toate scenariile testate pentru al 2-lea tur de scrutin, respectiv versus Kövesi, Ciucă, Boc și Simion.
- Laura Codruța Kövesi preia conducerea în scenariile pentru primul tur care îl includ pe Marcel Ciolacu, cu aproximativ 16-17% din alegători. Kövesi reușește să ajungă în turul al 2-lea în toate scenariile testate. În al 2-lea tur, Kövesi se impune în fața lui Ciolacu cu o diferență de 12 puncte procentuale, dar este înfrântă de Geoană, la o diferență de 5 p.p., arată sondajul.
- George Simion apare pe a treia poziție în cele trei scenarii testate pentru primul tur de scrutin, cu aproximativ 10% din alegători. În ipoteza ajungerii în turul al 2-lea, plauzibilă în cazul în care Diana Șoșoacă nu ar fi candidată, Simion este învins de Geoană cu o diferență de 29 p.p. și de Ciolacu cu o diferență de 6 p.p.
- Nicolae Ciucă este preferat de 6% până la 11% din alegători în scenariile pentru primul tur, un rezultat asemănător cu cel obținut de Șoșoacă și Drulă. În al 2-lea tur, Ciucă este înfrânt de Geoană (diferență de 38p.p.) dar apare la egalitate statistică cu Ciolacu.
- Marcel Ciolacu apare cu 13% din alegători în scenariul fără Geoană și cu 6% când Geoană este candidat. Ciolacu este competitiv în scenariile pentru turul 2 împotriva lui Ciucă și Simion, dar este înfrânt de Kövesi și Boc cu o diferență de peste 7 p.p.
Prin urmare, aici intră Emil Boc în cărţi: la imagine, că se clasează foarte bine și este în fața colegului său de partid, Ilie Bolojan, care este și el în top 5 (dar este sub Mircea Geoană).
Dar de ce apare Emil Boc în discuţie, chiar dacă el nu vrea să fie pus în discuţie (dar chiar nu vrea)?
Dintr-un material publicat de cotidianul.ro, aflăm că:
- Cu două săptămâni în urmă (undeva la mijlocul lui ianuarie – n.red.), în stațiunea termală din orașul Tășnad județul Satu Mare a avut loc o întâlnire secretoasă la care au participat 15 lideri județeni ai PNL, majoritatea din Transilvania și cu funcții importante în conducerea centrală a partidului. Amfitrionul întâlnirii a fost deputatul sătmărean Adrian Dorel Cozma, președinte județean și vicepreședinte național al PNL, de facto un proxy al versaților și versatililor Vasile Blaga și Rareș Bogdan. Cozma a devenit un adversar declarat al premierului Nicolae Ionel Ciucă, de când a inițiat în partid o petiție prin care s-a solicitat retragerea generalului din funcția de premier interimar în care a fost desemnat, după demisia lui Ludovic Orban.
- Conform unei surse din stafful de organizare, scopul întâlnirii a fost salvarea ministrului de interne Lucian Bode, care deține și funcția de secretar general al PNL, asupra căruia se fac presiuni puternice pentru a demisiona, de mai bine de o lună, de la palatele Cotroceni și Victoria, care vor să-l scoată țap ispășitor pentru eșecul accederii în Spațiul Schengen. În spatele grupului de la Tășnad s-ar afla mai mulți grei din fostul PDL, ca Emil Boc, Vasile Blaga, Gheorghe Flutur, Gheorghe Falcă, Daniel Buda, Ioan Oltean, Mircea Hava. Acești lideri hârsiți și servanții lor reuniți în orășelul sătmărean sunt nemulțumiți că la premierul Ciucă nu au accesul pe care-l aveau pe vremuri la premierul Boc pentru a rezolva problemele administrațiilor și comunităților pe care le reprezintă, precum și afacerile proprii. Liberalii care s-au închinat, cel puțin un deceniu, fostului președinte Traian Băsescu, ar dori ca, în anul electoral care urmează, candidatul PNL pentru funcția de președinte al României să fie accesibilul și concesivul Emil Boc, mizându-se pe faptul că fostul deputat și premier, actualmente primar forte de Cluj, ar putea atrage voturi și din partea naționaliștilor și suveraniștilor, datorită descinderii sale din Țara Moților (fiind originar din satul Călățele comuna Mărgău județul Cluj). Totodată, acești liberali cu miez portocaliu ar dori ca funcțiile de președinte al PNL și de prim-ministru al Guvernului României să fie preluate de docilul și manipulabilul Lucian Bode, care, trebuie să recunoaștem, a avut o ascensiune uluitoare în politică după ce a renunțat la meseria de electrician cățărător, aducându-ne oarecum aminte de celebrul personaj brechtian Arturo Ui.
- Pentru atingerea acestor obiective, menținerea sălăjanului Bode în fruntea Ministerului Administrației și Internelor (MAI) este vitală, având în vedere atribuțiile importante ale acestui minister în organizarea alegerilor programate anul viitor (europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale). Bode a mai fost susținut de acest grup pentru funcția de premier după demisia fostului idol economico-financiar al traderilor politici Rareș Bogdan și Alina Gorghiu, Florin Cîțu, fiind agreat și de președintele Iohannis, dar partenerul strategic de peste Ocean a reușit să-l impună pe generalul Ciucă, care a făcut ceva studii și la celebra academie militară West Point, in timp ce electricianul sălăjan a umblat la o facultate dubioasă din Oradea doar ca să-și ridice diploma de licență în electrotehnică. Starul politic din Sălaj apucase să se laude apropiaților că este în cărți pentru funcția de premier, dar a rămas cu buzele umflate, cel puțin deocamdată. Lucian Bode a preluat portofoliul de ministru de interne în octombrie 2021, când a fost instalat guvernul de coaliție PSD-PNL-UDMR condus de premierul Nicolae Ciucă, după ce anterior deținuse portofoliul de ministru al Transporturilor în guvernul Orban.
Acuma noi ştim că „întâlnirea de taină” a fost un mare fâs. Prin urmare ce s-a discutat acolo şi s-a publicat sunt doar dorinţe şi băgări în seamă, având în vedere particpanţii.
dar, promitem. vom reveni pe subiect. În fond despre o eventuală candidatură la Cotroceni a lui Emil Boc, am tot scris.