Un aspect nefiresc apare în raportul de activitate pe anul 2020 al primarului Emil Boc: pe lângă proiectele încheiate în 2020, au fost strecurate și proiecte viitoare, care este posibil sau nu să fie realizate anul acesta. Aceasta să fie un nou concept în materie de raporturi de activitate? Sau poate primarul călătorește în timp și spațiu și astfel e capabil să vadă lucruri nefăcute încă, dar care există totuși într-o lume și un timp paralel.
Trei mari proiecte care există doar în faza de intenție se află în raportul de activitate pe 2020: reamenajarea străzii Mihail Kogălniceanu, reabilitarea bulevardului 21 Decembrie 1989 și culoar de mobilitate sustenabilă în Mărăşti.
Reamenajarea străzii Mihail Kogălniceanu și a străzilor adiacente este un proiect despre care se vorbește de peste cinci ani, dar nu s-a concretizat încă. Pe aproape o pagină, Emil Boc explică în raport ce și cum va fi făcut în zonă:
Prin acest proiect, care urmează să fie finanţat din fonduri europene, se vor construi zone fără diferențierea tipurilor de trafic („shared space”), zone care sunt proiectate să încurajeze pietonii, bicicliștii și șoferii să folosească împreună un singur spațiu, care nu este segregat funcțional în carosabil și trotuar, așa cum se întâmplă în mod tradițional, marcaje rutiere în relieful pavajului semnalând mecanic și vizual vehiculele auto și velo.
Sunt prevăzute locuri de oprire (fără staționare) pentru debarcarea copiiilor la școală, continuarea benzii pentru biciclete de pe strada Avram lancu (banda va avea lăţimea de 1.50 metri și va fi la același nivel cu suprafața carosabilă), se vor înlocui suprafețele de călcare cu pavaje din plăci din piatră naturală cu și fără diferențe de nivel, s-au propus locuri de șezut și rastele pentru parcarea bicicletelor, cablurile aeriene se vor introduce în subteran, s-au propus corpuri de iluminat pentru siguranța și confortul utilizatorilor pe timp de noapte, se vor completa aliniamentele de arbori. Pe segmentul str. Universității – între str. Mihail Kogălniceanu și Piața Unirii – se va elimina parcarea actuală care ocupă majoritatea spațiului stradal, se readuce la locul inițial statuia „Sfânta Maria Protectoare” (mutată în 1957), se vor amplasa parcări pentru biciclete dotate cu stație de încărcat biciclete electrice, se vor amplasa locuri pentru terase, se vor face lucrări de înlocuire, relocare a rețelelor edilitare, amplasarea de mobilier urban.
Pe str. Kogălniceanu între strada Universității şi str. Emmanuel de Martonne, se va integra o reprezentare de omagiu dedicat rectorilor universității clujene de la origini până în prezent. Tronsonul de pe str. Kogălniceanu între str. Hermann Oberth și str. Gaal Gabor se va amenaja ca o grădină urbană, cu trotuare marginale în continuarea celor de pe segmentele stradale vecine. Pe Strada Kovacs Dezso se propune îngroparea tuturor conductelor supraterane din gangul Bibliotecii Academiei Române. Pe strada Baba Novac nr. 35 se va facilita accesul pietonal prin intermediul unor scări către strada Mihail Kogălniceanu. Detalii tehnice: suprafață carosabilă/pietonală/pistă biciclete (shared space): 25.001 mp și 4.134 mp pentru strada Iuliu Maniu; suprafață spațiu verde (iarbă înaltă): 198 mp; arbori: 260; parcări: 14; parcări autoturisme electrice (stații încărcare): 4; locuri parcare biciclete: 113; stații încărcare biciclete electrice: 7. Proiectul a obţinut autorizaţia de construire şi a fost demarată achiziţia publică pentru execuţia lucrărilor.
Al doilea proiect inexistent în 2020 este reabilitarea Bulevardului 21 Decembrie 1989. Deși scrie negru pe alb că urmează să fie realizat și finanțat cu fonduri europene, proiectul se regășește în raportul pe anul 2020. Dacă în cazul străzii Mihail Kogălniceanu, Boc s-a „întins” pe aproape o pagină, în cazul acestui proiect, a redus considerabil explicațiile:
Prin acest proiect, care urmează să fie finanţat din fonduri europene, se va reorganiza şi optimiza circulaţia pe una dintre arterele principale ale oraşului, cu asigurarea fluxurilor pietonale, velo și auto corespunzătoare. Se are în vedere refacerea, remodelarea căilor de acces pietonale prin folosirea pavajelor din piatră naturală, adaptarea și corecția locală a geometriei spațiului stradal pentru o mai bună funcționare a traficului auto prin asigurarea continuității și a fluenței circulației în intersecții, plantarea de arbori în aliniament (la final vor fi 233 de arbori faţă de 126 în prezent), lucrări pentru asigurarea iluminatului public şi de siguranţă modern şi performant care să permită creşterea eficienţei energetice. Suprafaţa zonei vizate este de 43.130 mp. Autorizaţia de construire a fost obţinută şi lucrările urmează să înceapă în 2021.
Proiectul pentru culoar de mobilitate sustenabilă în Mărăşti este al treilea proiect inexistent în 2020. Cel puțin, a fost lansată licitația pentru proiectare. Rămâne sub semnul întrebării dacă lucrările vor începe anul acesta, mai ales că licitațiile sunt însoțite mereu de contestații sa, și mai grav, nu se prezintă nimeni la licitație.
A fost lansată achiziţia publică pentru segmentul de proiectare al unui proiect care vizează crearea unui culoar de mobilitate sustenabilă şi regenerarea urbană a unei zone importante din cartierul Mărăşti. Proiectul vizează zona: Piaţa Mărăşti, B-dul 21 decembrie 1989 – tronsonul dintre Biserica Sf. Petru și sensul giratoriu Piața Mărăști, Strada Fabricii – tronsonul dintre sensul giratoriu Piața Mărăști și intersecția cu strada București, Str. Aurel Vlaicu – tronsonul dintre sensul giratoriu Piața Mărăști și pod, Aleea Bibliotecii, Strada Crinului și strada Ciocârliei. Proiectul va cuprinde investiții pentru infrastructura rutieră, benzi dedicate transportului public, piste de biciclete, trotuare, semnalizare rutieră, refacerea reţelei de iluminat public stradal, lucrări edilitare, montaj de mobilier urban, amenajarea spaţiilor publice cu echipamente cu tehnologie de tip Smart City, plantarea de aliniamente de arbori şi arbuşti. De asemenea, se va realiza un parking subteran în zona Aleei Bibliotecii – cu minim 260 locuri de parcare.
Dacă nu vor fi realizate anul acesta, norocul primarului va fi că în raportul de activitate pe anul acesta va putea nota, din nou, cele trei proiecte.