Cluj-Napoca a participat la competiția „Capitală europeană a inovării 2020”, alături de orașe precum Milano, Valencia și Viena. Titlul nu era doar unul onorific, el venind la pachet și cu un premiu de un milion de euro.
Orașul Leuven din Belgia a luat însă fața orașului de pe Someșul nenavigabil, devenind „Capitala europeană a inovării” în acest an. Clujul lui Emil Boc a rămas doar o mare și fericită „varză”, după cum s-a și autodefinit. Mai multe detalii, aici.
În proiectul depus de Cluj-Napoca pentru competiția „Capitală europeană a inovării 2020”, municipalitatea a revopsit, din condei, istoria, după cum a explicat, pentru Ziar de Cluj, activistul civic Szakáts István. Nu este de mirare că proiectul trimis de Cluj-Napoca a și pierdut titlul. Ar fi câștigat, probabil, dacă Primăria ar fi candidat la titlul de ”European Capital of Bullshit”.
Să citim ce spune municipalitatea în documentul trimis Uniunii Europene:
”We are the top civically engaged city in România, the most attractive and the best-ranked when it comes to quality of life (2019). And that is because the citizens of Cluj have always been leading their own urban future. (…)
Cluj acknowledges the importance of co-managing urban commons. What began as an experiment with the Rethinking Someș architecture competition is now a staple of Cluj-Napoca: we do not tender vital urban projects anymore; instead, we welcome quality over quantity through international idea contests and CIIC debates.
It was a lesson learnt from the citizens, who in 2015 refused to accept an infrastructure project the way experts design it and who demanded to be involved. We stopped the project, embracing the failure of the top-down approach, and transformed the participatory co-creation of urban spaces in a tool.”
Așadar, Primăria lui Emil Boc afirmă într-un document oficial:
„A fost o lecție învățată de la cetățenii care, în 2015, au refuzat să accepte un proiect de infrastructură așa cum l-au conceput experții, și care au cerut să fie implicați. Am oprit proiectul, acceptând nereușita abordării de sus în jos, și am transformat crearea participativă a spațiilor urbane într-un instrument.”
Szakáts István, unul dintre cetățenii care au participat la „lecția” din 2015 despre care vorbește Primăria lui Emil Boc a explicat, pentru Ziar de Cluj, cum au decurs, în mod real, evenimentele, și cum municipalitatea revopsește istoria:
„În 2015, Primăria a anunțat că ei or să extindă partea carosabilă cu încă o bandă. Și, pentru asta, or să taie de la Teatrul Maghiar până la următorul pod 111 copaci. Atunci noi ne-am enervat și ce am spus este: ok, arătați-ne studiul de trafic care demonstrează că această bandă o să îmbunătățească traficul. Ei, că nu, că se vede că dacă sunt mai multe benzi, atunci sigur se îmbunătățește traficul. Asta nu e adevărat, pentru că problema nu este cu lățimea, cu câte benzi ai, ci cât de gâtuit e la capete. Ca și cârnațul. Și cârnațul e legat la două capete, poate să fie cât de gros la mijloc!
Și acolo era gâtuială și la Teatrul Maghiar, și la pod, și au arătat niște desene super dubioase în care ei trebuiau să intre cu asfaltul aproape în Podul Elisabeta, erau vreo 30 de centimetri între carosabil și începutul podului.
Și noi am început să contestăm, am organizat un protest, primarul a zis că nici vorbă, au autorizațiile, totul funcționează și, demonstrativ, în forță, a adus inclusiv buldozerele acolo. Și au început să sape. Și s-a întâmplat într-o noapte că au venit niște băieți care i-au sabotat aparatele. S-au trezit excavatoarele cu geamurile vopsite în negru, într-o dimineață. Ca să vezi, așa s-a mobilizat civilitatea!
Și, noi am organizat protestele și amenințam cu procese. Am luat doi avocați care mergeau la Primărie, primarul ne amenința că ne dă în judecată și o să ceară daune, că sunt fonduri europene, noi nu ne-am dat bătuți și, până la urmă, am organizat încă un protest, dar presiunea publică era atât de mare încât deja veneau de la toate partidele, veneau arhitecții, venea toată lumea acolo la proteste. Am făcut o petiție.
În proiectul pentru candidatura la «Capitală europeană a inovării 2020», Primăria spune că cetățenii voiau să fie implicați. Nici vorbă! Cetățenii voiau: «Back off!», asta spuneam Primăriei, că nu aveți dovezi că asta o să îmbunătățească și, până la urmă, atâta presiune am pus, și era dușmănie mare, adică era cu amenințări, primarul ne amenința că ne dă pe noi, organizatorii protestelor, în judecată, nu că haideți, dragi civili, ca să facem bine! Și atunci s-a făcut grupul «Someșul nostru», de Facebook.
Practic, primarul revopsește istoria. El, practic, atunci a fost bătut de cetățeni și a trebuit să se retragă! El a venit la al doilea sau la al treilea protest, mi-a luat din mână portavocea și a anunțat atunci public că, gata, oprim lucrările!
Primarul revopsește istoria, și acesta nu este singurul loc, în textul acela”, a declarat activistul civic.