O parte dintre buncărele Clujului au devenit „garsoniere” la demisol, o altă parte boxe pentru murături, iar altele oferă cea mai bună calitate a vieții pentru păianjeni și pentru șobolani. Aceasta este realitatea, una cunoscută foarte bine de administratorii de blocuri și de agenții imobiliari cărora proprietarii buncărelor li s-au adresat, la un moment dat în carieră, pentru a scoate la mezat, cu zeci de mii de euro, aceste tipuri de proprietăți. „Apartamentele” sau „garsonierele” care sunt altceva în acte (garaje, adăposturi antiaeriene ș.a.) se vând de ani de zile la Cluj-Napoca drept superoferte, fiindcă sunt ceva mai ieftine decât apartamentele și garsonierele cu acte în regulă.
Cu toate acestea, edilii orașului afirmă că la Cluj legea se aplică și buncărele sunt în regulă, în litera legii. E drept, unele sunt garaje, unele garaje sunt transformate în apartamente, dar, ce să-i faci, asta e economia de piață: cerere și ofertă!
Prezent astăzi la o emisiune radio, viceprimarul Dan Tarcea a fost întrebat:
„Legea care prevede un buncăr pentru construcțiile care au o suprafața mai mare de 600 de metri pătrați, în ce măsură se aplică la Cluj?”
„Se aplică la toate… vreau să spun că, în momentul în care se emite o autorizație de construire, sunt incidente toate legile aflate în vigoare. Inclusiv, daca este încă în valabilitate această lege, se aplică și această lege. Sunt foarte multe… toate blocurile au spații special amenajate, înainte se chema ALA, acum au altă denumire și sunt condiții în autorizația de construire, în momentul în care construiești, pentru realizarea acestor chestiuni”, a răspuns viceprimarul.
Moderatorul însă a insistat: „Și au toate clădirile astea un astfel de buncăr?”
„Acuma gândiți-vă că componenta de buncăr poate să fie chiar și un… da! Sunt, sunt! Pot să vă spun că am văzut foarte multe care au! Poate să fie, nu, un garaj subteran, da? Poate să fie folosit sub această componentă! Sau o încăpere din garajul subteran și, sigur, în funcție de suprafață, de numărul de apartamentele care sunt acolo.
Deci există și se, se… deci nu există niciun fel de construcție care să nu respecte, vreo autorizație de construire care să nu respecte aceste condiționalități impuse, evident, de legile în vigoare”, a declarat Dan Tarcea.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – IGSU a publicat lista adăposturilor de protecție civilă din întreaga țară (lista poate fi consultată aici). Pe hârtie, stăm bine la Cluj. Pe teren, speranța moare ultima!
În Cluj-Napoca avem 161 de adăposturi, potrivit documentului IGSU. Câte sunt însă funcționale în prezent? Când a fost verificată ultima dată, pe teren, de către ISU Cluj, lista de adăposturi? Ce măsuri au fost luate pentru adăposturile care au fost transformate în spații de depozitare/locative? Sunt suficiente buncărele existente pentru populația în creștere a Clujului? Am adresat toate aceste întrebări reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj. Vom reveni cu răspunsurile primite.