Bunul simt ne spune ca o corecta imagine de sine este esentiala pentru sanatatea mentala. Din acest punct de vedere, persoanele “normale” au o perspectiva realista cu privire la ceea ce sunt, la ceea ce pot face si la ce vor deveni in viitor. Cei carora le lipseste aceasta perspectiva echilibrata sunt in general ineficienti sau, in cazuri extreme, nesanatosi.
Datele sugereaza insa ca adevarul ar putea fi cu totul altul. Cei mai sanatosi si mai fericiti oameni sunt, se pare, cei care au iluzii pozitive nerealiste cu privire la calitatile lor, la capacitatea de a controla orice situatie si la perspectivele lor de viitor. Cei realisti au tendinta de a suferi intr-o anumita masura de deprimare.
Persoanele care nu manifesta semnele caracteristice de depresie tind sa-si exagereze calitatile. Ele considera ca au un simt etic mai dezvoltat decat ceilalti, ca sunt mai creative si mai inteligente. La nivel individual, acest tip de autoevaluare poate fi realist sau nu. Dar atunci cand 80 % dintre locuitori sunt de parere ca ei conduc masina mai bine decat majoritatea celorlalti, ceva nu e in regula: e imposibil ca 80 de oameni dintr-o suta sa fie mai buni decat 51 (majoritatea) dintr-o suta. Restul, cei care nu se considera soferi mai buni decat media – si care sunt, am putea spune, realisti – tind sa fie, cel putin intr-o masura, deprimati.
Credeti ca aveti calitati rare si defecte banale? In primul rand, persoanele echilibrate nu se concentreaza asupra propriilor aspecte negative. Dar, daca sunt presate, sa-si recunoasca defectele, le considera lipsite de importanta si spun ca “asa le place tututror”. Cand vine vorba despre aspectele lor pozitive insa – aptitudini, talente si calitati – pe acestea le percep ca fiind rare si distinctive. Persoanele deprimate au opinii mai “cuminti” cu privire la ele insele si la cei din jur.
Credeti ca viitorul Dvs. va fi mai bun decat trecutul? Majoritatea oamenilor se caracterizeaza ca fiind mai orientate spre viitor decat spre trecut si cred ca viitorul va fi mai bun decat trecutul. Nu exista nici o posibilitate de a sti dinainte daca astfel de convingeri sunt justificate sau realiste ori nu; unele detalii sugereaza insa ca cei mai multi dintre noi inchidem ochii in fata realitatii.
De ce se vand asa de greu asigurarile de viata? Fiindca majoritatea oamenilor nutresc iluzii linistitoare cu privire la propria lor mortalitate. Foarte putini sunt cei care cred ca vor fi implicati vreodata intr-un grav accident rutier sau ca vor fi victima unei crime – mult mai putini decat ar indica statisticile. Daca ar da dovada de realism cu privire la riscurile implicate, ar mai accepta oare o persoana inteligenta si multumita de sine sa se dedea la activitati cu potential letal precum fumatul sau goana pe sosele cu 150 km/h? Dar persoanele optimiste si multumite de sine nu sunt realiste; ele cred ca altii vor capata cancer de plaman si vor muri intr-un accident de masina.
Oamenii care au o imagine de sine negativa si sunt usor deprimati se apropie mai mult de litera statisticilor in privinta perspectivelor si au opinii mai sobre si mai analitice cu privire la viitorul lor. Sugestiv pentru larga raspandire a optimismului nerealist este faptul ca realistii sobri sunt adesea acuzati ca ar fi pesimisti. De fapt, realismul este deprimant si opiniile cu privire la viitor sunt considerate inacceptabile din punct de vedere social. Ganditi-va ce soarta ar avea un politician care ar declara ca viitorul ar putea sa nu fie mai bun decat trecutul.
O parere exagerata asupra capacitatii dvs. de a controla evenimentele si pe cei din jur pare sa fie un semn bun de sanatate mentala. Oamenii “normali” gandesc asa in cea mai mare parte a timpului. La jocurile bazate strict pe noroc, ne imaginam ca putem influenta intr-un fel rezultatul, chiar daca in realitate nu avem cum s-o facem – de pilda aruncand zarurile lin daca vrem numere mici si cu putere daca ne trebuie numere mari.
Multi oameni prefera sa treaca pe biletul de loto cifre cu o anumita semnificatie personala – data de nastere, de casatorie etc. – decat sa ia un bilet generat automat de computer. Din punct de vedere rational, aceasta preferinta nu are nici o justificare. In primul rand, e imposibil ca o serie de numere cu semnificatie personala sa aiba mai multe sanse de castig decat altele. In al doilea rand, biletele gata completate – desi nu au nici ele mai multe sanse de castig – pot oferi un premiu mai mare in eventualitatea ca “ies”: jucatorii care au prefera numerele cu semnificatie personala tind sa aleaga numerele de la 1 la 31 (date aniversare) si astfel premiul va fi impartit intre toti cei care au ales aceasta abordare.
S-ar zice deci ca i-am putea identifica pe cei cu risc moderat de depresie din faptul ca prefera abordarea rationala in locul celei “magice”. Pe de alta parte, dat fiind ca sansele de a castiga la loto sunt probabil mai mici decat acelea de a gasi o comoara ingropata in curtea din spate, simplul fapt ca, din cand in cand, cumparati cate un billet la loto indica un temperament sanatos.
Oamenilor le place iluzia ca detin controlul si mediul de afaceri a recunoscut de mult acest lucru: angajatii sunt mai putin refractari la schimbare daca li se spune dinainte ce anume se va intampla si daca sunt inclusi in procesul decizional, chiar daca nu detin de fapt nici o putere de a influenta rezultatul final.
Dar asta nu este tot. O imagine de sine nerealist de buna si un exagerat sentiment de control asupra evenimentelor pot fi percepute ca un fel de egocentrism. Memoria este organizata egocentric: cu cat un fapt este mai semnificativ sau mai relevant pentru persoana in cauza, cu atat va fi retinut in memorie mai usor. Prin urmare, o parere despre sine exagerat de buna ar putea fi benefica pentru memorie.
Si chiar mai important, iluziile pozitive au efect asupra performantelor. Persoanele care au o imagine de sine exagerat de buna, care cred ca detin controlul si sunt optimiste cu privire la viitorul lor sunt adesea mai bine motivate si mai perseverente, iar din acest motiv obtin rezultate mai bune.