Hrana, greutate, imagine a propriului corp… Suntem fie prea grasi, fie prea slabi. Nu suntem niciodata multumiti. Hei, imi dai si mie inghetata?
Este paradoxal ca, in acest taram al abundentei occidentale, intr-un timp in care pentru majoritatea oamenilor obtinerea hranei nu mai este o problema, hrana a devenit o forta distructiva. Unii mananca prea mult si din motive nepotrivite; apoi se ingrasa, lucru care duce la deteriorarea sanatatii si a imaginii de sine. Altii evita mancarea, inspaimantati, intr-o stranie negare a sinelui. Si, in fine, multi dintre noi mananca ce au la indemana, fara sa se gandeasca la valoarea nutritiva sau la gust.
Dvs. ce obiceiuri alimentare aveti? Mancati numai daca si cand va este foame sau apetitul va este guvernat de alti factori – cum ar fi anxietatea, stresul sau plictiseala? Va place sa mancati sau hrana va da sentimente de furie, deprimare sau teama? Faceti miscare in mod regulat sau, pur si simplu, alimentele ingerate se transforma instantaneu in grasime, in loc sa fie o forma de energie? Credeti ca obieciurile dvs. alimentare sunt salutare sau ati avea nevoie de o mana de ajutor?
Nu este usor sa ai obiceiuri alimentare sanatoase in aceasta lume a alimentatiei in viteza si a satisfactiei immediate. Publicitatea si presiunea vietii moderne fac ca alimentele procesate, cu continut mare de zahar, grasimi, calorii inutile si conservanti chimici, sa devina baza alimentatiei multor oameni. Dragostea pentru telecomanda face ca majoritatea acestora sa ajunga, cu usurinta, la sedentarism si la o alimentatie nesanatoasa. Asta, ca sa nu mai vorbim despre computere, automobile si aparatura electrocasnica – toate ne ajuta sa ne miscam cat e ziua de lunga. De dimineata pana seara sedem si, in acest timp, mancam – o combinatie dezastruoasa.
Din cauza acestor mesaje publicitare si a obstacolelor impuse de viata cotidiana am uitat ce este hrana si ce inseamna ea pentru sanatatea noastra. In primul rand, alimentele sunt combustibil pentru organismul nostru. Substantele hranitoare din alimentele ingerate zilnic sunt catalizatorii milioanelor de miracole, mari si mici care au loc in corpul uman – bataile inimii, nasterea unei idei, gustul si mirosul.
Hrana este si o sursa de placere. Nu mancam doar pentru a ingera diversele vitamine, minerale si alte substante necesare supravietuirii. Mancatul este (si trebuie sa fie) esentialmente, o sarbatoare a simturilor. Mirosim aroma mancarii, ii admiram culorile si textura, ii simtim gustul si consistenta. Mesele pot fi ragazuri placute si datorita conversatiilor purtate cu membrii familiei sau cu prietenii. Insa, mult prea adesea, mancam pe fuga, dand prea putina atentie companiei sau alimentelor.
ABC-ul nutritiei. Iata, in cele ce urmeaza, aspectele fundamentale pe care ar trebui sa le cunoasteti pentru a va pastra sanatatea. Corpul uman are nevoie de circa 40 de substante esentiale pentru a-si indeplini functiile si a-si mentine sanatatea. De asemenea, are nevoie zilnic de circa 2000 de calorii (mai putine daca vreti sa slabiti su mai multe daca sunteti foarte activ). Sa aruncam o privire sumara asupra substantelor necesare organismului nostru:
– Oxigen – Surpriza! Multi dintre noi nu dau nici o atentie oxigenului, dar studiile arata ca, cu cat oferim mai mult oxigen celulelor si creierului nostru – prin respiratii adanci – cu atat corpul va functiona mai bine. Necesar zilnic de oxigen: cat mai mult posibil, desigur.
– Apa – Se gaseste in aproape tot ce mancam sau bem; apa regleaza temperatura corpului, circulatia, excretia si ajuta digestia. Asigura hidratarea tuturor celulelor corpului. Ajuta si la pierderea in greutate, alungand senzatia de foame si contribuind la eliminarea toxinelor. Nesesar zilnic: 1,8 l (8 pahare).
– Carbohidratii reprezinta baza piramidei alimentelor si ar trebui sa fac parte din orice dieta recomndata. Cerealele, orezul, pastele si painea, precum si cerealele integrale, sunt carbohidrati care reprezinta principala sursa de energie a organismului. Fibrele sunt un tip de carbohidrati care ajuta digestia si mentin tractul digestiv curat si sanatos. Necesar zilnic: 6-11 portii pe zi (o portie = o felie de paine sau o jumatate de ceasca de paste sau orez), respectiv 50-60% din caloriile zilnice.
– Legume si fructe – Cu cateva exceptii, ele sunt sarace in grasimi si calorii, dar bogate in fibre, vitamine si minerale. Ele pot satisface pofta de dulce sau de carbohidrati (cartofi, banana). Necesar zilnic: 6 portii (o portie = un fruct mic sau p jumatate de ceasca de legume gatite).
– Proteine – Cuvantul “proteina” vin din grecescul “protos”, care inseamna “cel dintai si inainte de toate”. Proteinele se gasesc in fiecare celula a corpului, sunt cele mai fertile substante din organismul unei persoane cu greutate normala si reprezinta 1/5 din masa corporala a unui adult. Alimente bogate in proteine: carnea, albusul de ou, laptele si alte produse de origine animala, precum si cereale integrale si legume (fasole, mazare si tofu – branza de soia). Necesar zilnic: 2-3 portii sau 110-170 g (adica 25 % din necesarul de calorii). Sunt indicate proteinele slabe (pui, curcan, peste, linte, mazare dezhidratata, germeni de grau, cereale integrale si albus de ou) si trebuie evitate ouale intregi si carnea rosie, care sunt bogate in grasimi si colesterol.
– Lacatatele (laptele, iaurtul si branza) sunt alimentele care ne furnizeaza un element esential: calciul. Acesta este necesar pentru coagularea sangelui si pentru mentinerea tensiunii arteriale in limite normale; de asemenea, este esential pentru santatea oaselor, a dintilor si a unghiilor. Necesar zilnic: 2-3 portii zilnic si cel putin 1000 mg de calciu din alte surse decat lactatele.
– Grasimi – Pregatiti-va sufleteste pentru ceea ce urmeaza! Iata cantiatea de grasimi de care are nevoie corpul dvs. intr-o zi: echivalentul unei linguri cu ulei de masline. Serios! Atat! Aceasta cantitate mica executa sarcini foarte importante in organism: stocarea energiei si transportul vitaminelor solubile in grasimi prin intermediul sangelui. Dar majoritatea dintre noi avem prea multe grasimi in dieta noastra. Acest exces de grasimi este strans legat de aparitia si evolutia unor boli precum cancerul la san, cancerul la colon, sau bolilele cardiace. Necesar zilnic: 9 g; se regomanda ca grasimile sa reprezinte nu mai mult de 20 % din caloriile meniului pe o zi.
Ati observat ce anume lipseste cu totul dintre categoriile de substante nutritive esentiale? Zaharul. Fiindca nu are nici o valoare nutritionala. Mai mult decat atat, zaharul se transforma uneori in grasimime pe parcursul metabolizarii sale. Asa ca daca vreti ceva dulce, mancati un fruct!