Gardurile metalice din jurul blocurilor împart clujenii în două tabere: cei care consideră că este mai bine ca totul să fie îngrădit, limitat și cei care se opun vehement montării de garduri tocmai lângă gardurile verzi. În ciuda faptului că s-au creat petiții și se propun proiecte prin care să fie înlăturate gardurile metalice, asociațiile de proprietari continuă să ceară montarea de garduri, iar Primăria aprobă pe bandă rulantă solicitările cetățenilor.
În cadrul programului de bugetare participativă, lansat recent, un clujean a propus desființarea tuturor gardurilor din jurul blocurilor. Argumentele sunt logice și fac referire atât la estetică, cât și la pericolul pe care îl reprezintă acestea.
“De câţiva ani asociaţiile de proprietari au început să îngrădească spaţiul verde din jurul blocurilor. Propun înlăturarea acestor garduri inestetice şi fără un scop evident. Execuţia greşită a unora dintre acestea cu ţepii în sus dau aspectul unui gard cu sârmă ghimpată. Clujul pierde din aspectul deschis şi natural, trotuarele transformându-se într-un labirint printre garduri metalice. În ţările vestice nu există asemenea garduri, şi acolo unde sunt au o înălţime simbolică. Cred că gardurile vii sunt suficiente, frumoase şi sănătoase. Să dăm jos gardurile dintre noi şi nu să construim altele”, se arată în prezentarea proiectului.
Adela Pop, inițiatoarea proiectului afirmă că acestea nu sunt utile și limitează accesul populației tocmai la spațiile verzi, de lipsa cărora, pe de altă parte, se plâng cetățenii.
“Gardurile metalice sunt inestetice, nu au o utilitate reală, copiilor le este greu să se joace în spatele blocurilor trebuind să escaladeze aceste garduri. Odată strecurate dincolo de gardul metalic, curăţenia stradală devine foarte anevoioasă. Gardurile verzi sunt mult mai frumoase şi potrivite”, scrie în prezentarea proiectului.
Pe internet circulă și petiții, prin care se solicită desființarea gardurilor, dar nu au fost luate în seamă de administrația publică locală. Din contră, Primăria aprobă anual mii de metri liniari de garduri. Potrivit datelor oferite de reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, în ultimii zece ani au fost montați 94.000 metri liniari de garduri metalice, valoarea investiției fiind de aproximativ 1 milion de euro. Pe parcursul celor zece ani a existat o perioadă de întrerupere (2010-2013) din cauza lipsei fondurilor.
Conform datelor oferite de Biroul Mass-Media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, în anul 2006, s-au montat 14.360 metri liniari de gard metalic, de către firma SC Metal Rediu SA Săvinești, județul Neamț. Lucrările au costat aproape 769.000 lei.
În 2007, SC Tess Conex SA Iași a încasat de la Primăria Cluj-Napoca, 1.627.087 lei în urma montării a 27.500 metri liniari de gard metalic. Firma din Iași este abonată la banul public și aparține soților Tereza și Ioan Prisecaru. Despre Tereza Prisecaru, presa centrală scria anul trecut că a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupție. Potrivit DNA, în 2003-2005, conducerea Nuclearelectrica a semnat trei contracte în urma cărora, în mod ilegal, Tereza Prisecaru a încasat 4,5 milioane euro.
În perioada 2008–2009, gardurile metalice din Cluj-Napoca au fost montate de SC Rosal Grup SA București. În cei doi ani, în cartiere au mai apărut 24.834 metri liniari, în valoare de 820.507 lei. Firma Rosal este a omului de afaceri Silviu Prigoană. Acesta are de câțiva ani contracte cu administrația publică locală pentru salubritate stradală, menajeră și deszăpezire.
În perioada 2014 – 2015 s-au montat de către SC LIR AG Grup SA Cluj 27.585 metri liniari de gard metalic în valoare de 992.426 lei. Firma este o asociere a Asociației Patronale Liga Întreprinzătorului Român.