La capitolul „concesiuni-bijuterie” din Cluj-Napoca am ajuns la Hipermarketul Cora și modul în care s-a încheiat contractul de concesiune pentru un teren de 5,7 ha cu o firmă ce ulterior a fost absorbită de SC Cluj-Napoca Estate SRL.
În perioada primarului Gheorghe Funar au existat câteva concesiuni generoase către diverși oameni apropiați partidului sau străini cu potențial substanțial de investiție. Cei ce au realizat clădirea Hipermarketului Cora se încadrează în ultima categorie.
Colaborarea dintre belgienii de la Cora și municipalitatea clujeană a început în 1999 prin firma BTC Tehnical. Ulterior, în 2009, Gregori Bertrand Herve Marcel a acaparat societatea în cadrul undei firme condusă de el: Cluj-Napoca Estate SRL.
Băieți deștepți din fire, partenerii de afaceri ai lui Gregori Bertrand Herve în frunte cu acesta au dezvoltat mai multe clădiri pe care le închiriază și subînchiriază și în prezent, în locații precum: Vaslui, Galați, Bacău, Prahova, Drobeta Turnu Severin, Slobozia și București.
Cum vedea municipalitatea afacerea
Printr-o solicitare de comunicare date despre concesiunea terenului de 5,7 ha de sub Hypermarket Cora, oficialii din primărie susțin că belgienii și-au asumat plata de 1 dolar per mp anual. Totodată, potrivit informațiilor date de aceștia, în perioada în care au construit clădirea, au achitat doar 60.000 de dolari pe an.
„În vederea exploatării unei suprafețe de 5,7 ha din terenul situat în municipiul Cluj-Napoca, varianta Grigorescu-Mănăștur, nr. Top 21552/8 a fost încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 102944/42 din 26.11.1999, actele adiționale nr.103937/42/03.12.1999 și nr. 59229/451/01.03.2011, beneficiar S.C. CLUJ-NAPOCA ESTATE S.R.L.
Valoarea redevenței pentru suprafața care face obiectul contractului este de 1 USD/mp/an, după punerea în funcțiune a obiectivului. De la data semnării contractului și până la punerea în funcțiune a obiectivului, asociații administratori se obligă să achite Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca suma de 60.000 USD/an”, arată cei din primărie.
La fel ca și în cazul concesiunii terenului de sub Complex Leul, belgienilor administrația le-a dat unda verde să se dezvolte.
Nu le-a mers rau celor de la Cluj Napoca Estate, nu?
Cum și-au făcut intrarea cei de la Cora în Cluj-Napoca
Mergând pe firul asociaților lui Gregori Bertrand, hipermarketurile Cora și Profi aparțineau de firma-mamă Delhaize.
Abordarea belgienilor pentru terenul din Cluj s-a realizat exclusiv prin negocieri cu familia Funar.
În 2007, apărea în presă prima schemă a modului de operare a belgienilor pe teritoriul României. Atunci se vorbea despre faptul că în compania Delhaize se reuneau acționari – direcți și indirecți – societățile străine Delparro (Olanda) și Societé de la Grosse Haye (Franța), cât și firme românești mici (cu profil imobiliar): BTC Technical Construction, Cluj-Napoca Estate, Temestate, Gil Investiții Imobiliare, PCH Invest și TFM.
Înainte de a avea aceeași adresă din București ca și România Hypermarche SA, aceste societăți au avut, inițial, sediul social în Timișoara, unde se află sediul central al lanțului de magazine Profi. Societatea Profi Rom Food este deținută de compania olandeză Dună Waiting Participation. Aceasta mai deține societățile D. T. Logistic SRL, care se ocupă cu depozitari, și Rip-Est SRL, agenție imobiliară cu un angajat. Firmă-mamă a lanțului Profi este unic asociat în SRL-ul Investicon, care a fost radiat din Cluj și transferat la Timișoara, după ce a primit în concesiune de la Primărie terenul unde este acum magazinul Profi din cartierul Grigorescu.
Investicon l-a avut ca asociat pe Sabin Funar, fiul fostului primar, Gheorghe Funar, în mandatul căruia administrația a concesionat și terenul pe care s-a construit Cora Cluj.
Sabin Funar
Grupul Delhaize mai deține în România, prin societatea olandeză Delhaize The Lion Nederland, lanțul de magazine Mega Image din capitală.
Asociere pe 49 de ani: dolar şi metrul pătrat
Hypermarketul Cora a fost construit tot pe un teren concesionat în 1999, de două firme din Timișoara, SC BTC Tehnical Construction SRL și SC Cluj-Napoca Estate SRL. Suprafața de 5,7 hectare a fost concesionată pentru o perioadă de 49 de ani. Atunci, consilierii locali au stabilit că firmele vor plăți 1 dolar pe metru pătrat pe durata asocierii și încă 60.000 de dolari timp de doi ani, cât se preconiza că va dură ridicarea „unui centru comercial”-fără nume la acea data. La un calcul sumar, rezultă că societatea B.T.C. din Timișoara urmă să plătească 57.000 de dolari pe an (pe durată asocierii de 49 de ani), adică 750 de dolari lunar. Această înțelegere între Primărie și B.T.C este încă valabilă și pe deplin dezavantajoasă pentru administrația locală.
Fantoma Bertrand Herve Marcel Gregori
Întorcându-ne la prezent, am încercat să aflăm mai multe informații despre omul de încredere al olandezilor în România: Bertrand Herve Marcel Gregori. Numele acestuia apare în peste 11 societăți comerciale similare cu Cluj-Napoca Estate SRL, ca activitate. Aceste companii sunt foarte stranii ca si comportament fiscal: unele declara profituri de pana la 1 milion de euro, altele au pierderi de 2 milioane de euro si foarte multe dintre ale au datorii cumulate de zeci de milioane de euro. Cel mai probabil, aceste companii sunt folosite ca „tampax”-uri imobiliare pentru a ascunde identitatea cumparatorului, astfel incat cei ce vand terenuri sa nu ceara preturi marite cu „taxa de celebritate” inclusa.
Nimeni nu stie cine e acest Gregori Bertrand.
Să mergem de la premisa că este un susținător al istoriei franceze pentru că Gregori Bertrand apare ca coordonator al unui proiect POSDRU derulat între entitatea Lejeune Philippe Francois (n.red – un biograf francez din secolul XVIII) şi UBB Cluj. Vorbim de un proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013: „Stagii de practică performante pentru profesioniștii de mâine – START !” derulat de „Reprezentant legal/Coordonator proiect: Lejeune Philippe Francois prin reprezentant Bertrand Herve Marcel Gregori”.
Prin intermediul acestui proiect, Bertrand colecta date cu caracter personal de la CNP, domiciliu şi studii până la statutul pe piața muncii şi apartenența la „grupuri vulnerabile”.
Cine este Cora – o firma care merge de 4 ani pe pierderi si ANAF se face ca nu vede
În România există 11 hipermarket-uri Cora — patru în București (Lujerului, Pantelimon, Sun Plaza și Alexandriei), două în Constanța și câte unul în urmǎtoarele orașe: Cluj-Napoca, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Bacău, Ploiești. Grupul Louis Delhaize mai deține în România și lanțurile de supermarket-uri Profi și Albinuța.
Primul hipermarket Cora din România a fost deschis la 1 octombrie 2003, pe locul unde era fabrica de betoane Granitul, în urma unei investiții de 50 de milioane de euro. In ultimii 10 ani, Romania Hypermarche SA sub care functioneaza CORA a rulat circa 17 miliarde de lei, adica aproape 4 miliarde de euro.
In ciuda acestor venituri exorbitante, compania isi bate joc de opinia publica si de principiile de afaceri si declara profituri inifinitezimale (sub 1 % din cifra de afaceri). Cand are chef sa le declare. Cand nu, o da pe pierderi. In ultimii 4 ani e tot pe pierderi, de ti-e si mila de bietii belgieni si te intrebi daca nu cumva ar trebui sa primeasca ajutor de stat de la Romania.
Intrebari pentru Emil Boc
Dupa aproape 20 de ani de „concesiune” in dauna avutului obstesc, din care municipalitatea nu a castigat nimic, este timpul sa il intrebam pe Emil Boc, primarul Clujului, si autorul acestui exercitiu de sluj in fata unei companii private, daca concesiunea aceasta mai are sens pentru oras.
Din 1999, CORA nu plateste NIMIC pentru municipalitate, nu s-a stabilit nicio redeventa pentru concesionarea in genunchi a unei halci de 6 hectare din avutia imobiliara a orasului.
Mai mult, CORA lasa nefolosita aproape jumatate din suprafata concesionata dupa cum se poate vedea mai jos. De ce Municipiul prin Primar nu ia masuri pentru recuperararea acestei suprafete extrem de generoase pe care s-ar putea construi mii de locuinte sociale pentru tinerii in nevoie?
Nu e destul ca ne-am lasat „mulsi” timp de 20 de ani de CORA?
