Apar mesaje tari pe zidurile clădirilor renovate din Cluj-Napoca. Autorii-grafferi nu pot fi identificați. Dar mesajul e clar: un soi de «Putin – du-te de unde-ai venit/ Putin – go f** yourself».
În mod evident, un asemenea mesaj tare vine într-un context regional tragic.
Acesta este dublat de un alt text (un fel de «NU războiului»).
Și acesta – un mesaj extrem, dacă luăm în considerare că în Rusia cuvântul «război» este interzis.
Pentru a descrie invazia Rusiei în Ucraina, Moscova acceptă doar termenul „operațiune militară specială”.
cu gugăl transleit, pe un alt zid stă scris:
«воину нет»
«Путин – ИДИ на ХУЙ!» – Contextul
Contextul este unul complicat. Să surprindem câteva aspecte.
Bucureștiul și Chișinăul sunt vizitate de cele mai luminate fețe ale NATO și UE.
Un adevărat „desant”: de la Josep Borrell și Ursula Von der Leyen la Jens Stoltenberg și Antony Blinken.
În vreme ce Ucraina a ajuns un câmp de luptă între super-puteri, înalții oficiali laudă România (Poliţia de Frontieră anunţa duminică dimineaţă că 31.628 de cetăţeni ucraineni au intrat în ţară sâmbătă, în creştere cu 12 % faţă de ziua precedentă. De asemenea, mii de refugiaţi ucraineni aşteptau, duminică seară, în Punctul de Trecere a Frontierei Porubne – Siret, pentru a intra în România, pe fondul războiului care le afectează ţara. Coloana de maşini se întindea pe o lungime de aproximativ 15 kilometri) și Moldova (unde 230.000 de oameni au traversat granița, iar 120.000 au rămas; în aceste condiții, SUA promit ajutor Moldovei pentru a face faţă valului de refugiaţi din Ucraina. Aici s-au refugiat un număr de ucraineni echivalent cu 3% din populația țării), care s-au mobilizat umanitar în mod exemplar, pentru primirea refugiaților.
mult mai corect ar fi meritat scris: Net Voine!
«нет войне!»
Tot mai multe voci susțin însă că agresiunea Rusiei nu se va opri în Ucraina, ci va continua în Moldova/Transnistria. Poate și în Georgia/Ossetia, Abhazia sau poate că vor continua cu Țările Baltice – Estonia, Letonia, Lituania.
În vreme ce România și Moldova, pe de o parte, precum și Polonia și Slovacia pe de altă parte, fac față cum pot afluxului de refugiați, vizitele înalților oficiali ai UE și SUA/NATO pregătesc terenul pentru ce va urma…
pe str Franklin Delano Roosevelt
Între timp, aproximativ 150 de ucraineni care au fugit din ţara lor invadată de Rusia au fost invitaţi în ultimele zile de oficiali britanici „să se întoarcă” şi „să meargă la Paris sau Bruxelles” pentru a obţine vizele în consulate, potrivit ministrului francez de interne, Gérald Darmanin.
Acesta a criticat sâmbătă, într-o scrisoare adresată omologului său britanic Priti Patel, „răspunsul total inadaptat” al Marii Britanii şi „lipsa de umanitate” faţă de refugiaţii ucraineni respinşi la Calais.
Prin urmare, Marea Britanie (dar nu numai, vezi și cazul Ungariei) permite accesul refugiaților în condiții legale – prin intermediul vizei. În timp ce România și Moldova sunt lăudate pentru faptul că fac loc refugiaților ucraineni.
Criza refugiaților în Cluj
În Cluj, un tânăr refugiat ucrainean a fost șocat de prețurile inumane.
Acesta a luat masa la un restaurant și a plătit cca 70 €. Potrivit acestuia, prețurile practicate în Cluj sunt de Elveția, mai mari decât cele din Paris sau Nisa. În Kiev, capitala Ucrainei, acesta ar fi mâncat o lună de acești bani. „La Kiev ar fi fost revoltă dacă se întâmpla asta” – a afirmat tânărul ucrainean.
Rata inflației crește vertiginos: aceasta ar putea crește de la 9% la peste 11%. Iar contextul regional face ca scumpirile să se țină lanț, vreme în care leul se devalorizează constant.
În 7 martie, la un curs BNR de 4,9491, o bancă germană afișează un curs de 5,0105 la vânzare și 4,8846 pentru un euro.
Vineri, la casele de schimb valutar, pentru 1 euro era afișat un preț de vânzare de 5,032 (care s-a apreciat în doar câteva zile de la 5,088 la 5,025/5,032). Dolarul american și francul elvețian s-au apreciat considerabil. Iar ROBOR-ul urmează același trend ascendent.
Cursul euro se poate stabiliza la o medie de 5,5 lei pentru 1 euro, dar poate depăși aceste așteptări.
De altfel, sancțiunile aplicate Rusiei sunt și cu bătaie inversă: în Clujul multinaționalelor și al serviciilor externalizate din companii, unele departamente nu-și mai au rostul pentru că în urma sancțiunilor, aceste companii nu mai pot presta servicii pentru clienții ruși. Aceasta înseamnă că o bună parte a angajaților români care lucrau pentru clienții ruși vor fi nevoiți să învețe o altă limbă sau să se recalifice pentru alte departamente, întrucât serviciile lor nu-și vor mai afla locul. Vor rămâne fără job.
Acesta este contextul în care, până și în Clujul multicultural încep să apară mesaje tari. Chiar și fără o invazie militară pe teritoriul său, România este în cădere liberă. Iar Clujul serviciilor nu face excepție.
de asemenea, un alt text se regăsește pe zidurile Clujului multicultural:
«Ești sigur că pe ei îi ajuți?»
