Bucataria bulgara
Are multe trasaturi comune cu cea rusa, ucraineana, albaneza, sarba si poloneza, facand parte din marea familie a bucatariei slave, fiecare popor avand insa specificul sau, datorita atat unor contributii proprii, cat si influentei altor teritorii culinare vecine (in cazul Bulgariei mai ales a bucatariei turcesti).
Bucataria bulgara se bazeaza pe iaurturi, musacale, iahnii, si folosesc cu precadere pe langa rosii si ardei, fasole boabe si muraturi. Supa de iaurt si salata de dovleac sunt alte preparate specific bulgaresti. Condimentele folosite sunt in special ciubrita, un amestec de piper, boia, cimbru si sare, sosul picant de ardei si amestecul de usturoi si nuci (pentru salate). Dulciurile se prepara cu mult sirop. Printre acestea se afla placintele numite banita (cu mere, cu caise, cu branza), baclavaua, orezul in lapte.
Bucataria ceha si slovaca
Se caracterizeaza prin supe (mai ales cea de carne), supe crema (cu rantas si smantana), snitele, fripturi (gatite cu unsoare), preparate din pesti de apa dulce, branza Liptauer. Condimente mai des folosite sunt boiaua de ardei, piperul, chimenul, iar ca desert se prefera pajiturile cu nuci, cu alune sau cu ciocolata. Mesele se incheie cu ceai.
Bucataria rusa si ucraineana
Exceleaza prin numeroase preparate culinare. Cele mai tipice feluri de mancare rusesti si ucrainene sunt foarte simple. Bucataria rusa nu agreaza sosurile, prefera untul si smantana. Gustarile (zakuski) cele mai raspandite sunt diferite muraturi si ciuperci marinate, fructe de padure murate, varza murata (cu rachitele, boabe de ienupar si merisoare) si mere murate.
Dintre supele rusesti cele mai specifice sunt zemurile (fierturile) dintr-o anumita legume cu ceapa si alte condimente. Totul se drege cu unt si seserveste zeama imediat dupa gatire. Urmeaza vestitele “sci” rusesti, felul intai pur rusesc. Sci in mod obligatoriu contine varza, morcovi, ceapa, dar si carne, ciuperci, smantana la care se adauga condimente. Mai intai se pregateste bulionul de carne si / sau ciuperci in care se pune apoi varza si alte legume, se sareaza si se condimenteaza. Se drege cu smantana la masa. “Kislae sci” este pregatita cu varza acra, “zelionae sci”, cu stevie. Vara rusii servesc ca felul intai “ocrosca” si apoi uitata “botvinia”, o varianta a ocroscai, care, pe langa ridichi, castraveti proaspeti si macris (eventual si carne) mai contine si frunze de sfecla si sfecla rosie. In loc de apa in ocrosca se pune cvas rusesc. Aceste supe se servesc reci.
Dintre ciorbe rusilor le place “uha”, ciorba pescarilor, din legume si peste proaspat (intalnita si la lipovenii din Delta). In toate anotimpurile, atat in Rusia cat si in Ucraina, cel mai preferat este borsul, considerat o mancare nationala ucraineana. Sunt foarte multe variante de bors. In mod obligatoriu, in componenta lui intra varza si sfecla rosie, carne, morcovi, patrunjel, ceapa, usturoi, rosii (sau paste de tomate). Se drege cu smantana si slanina frecata cu usturoi.
In bucataria ruseasca, dar si in cea ucraineana, un rol important il are “casa” din hrisca (un fel de mamaliga), bogata in fier. Rusii din zonele reci (Siberia), mai ales vanatorii, fac provizii, dintr-o mancare specifica numita “pelimeni”. Pe discuri de aluat intins se pune carne tocata si aluatul se lipeste si se pastreaza afara la ger. Pelimenii congelati de cerul Nordic se consuma toata iarna, dupa ce se fierb in apa. Uneori se adauga in apa legume si condimente, supa rezultata consumandu-se ca fel intai.
Inaintea Postului mare in Rusia si Ucraina se fac “blinii” (un fel de clatite) din faina de grau sau hrisca. Se fac pe toata tigaia, putand fi groase, poroase, sau subtiri, aproape transparente. Blinia este simbolul soarelui, al primaverii care incepe.
In Ucraina o mancare nationala o reprezinta “vareniki” (un fel de coltunasi), pregatiti din aluat simplu sau cu drojdie. Aluatul se intinde, se taie in patratele, pe acestea se pune umplutura, se inchid si se fierb (de aici si denumirea “varka” insemnand fierbere). Umplutura este cel mai adesea compusa din branza de vaca si visine, dar se pot umple si cu cartofi, legume fierte, mere si alte fructe. Se servesc imediat cu smantana si uneori cu miere.
Nu este masa sarbatoreasca fara ‘pirogi” (cozonaci, placinte) si “pirosti”, cozonacei (coltunasi) de forme variate, umpluti cu tot felul de bunatati, de la carne si peste pana la branza de vaca si fructe. Au devenit foarte cunoscute in tara si peste hotare mancari care poarta denumirea stapanilor unde au fost create. Se poate mentiona, ca de exemplu, “boeuf Stroganoff”, creat de bucatarul industriasului Stroganoff (muschi de vita taiat ca si cartofii pai, fript in unt si ulei, cu ceapa si ciuperci inabusite, servit cu smantana si cartofi inabusiti in unt), “casa Guriev” (o casa cu gris), pregatita de bucatarul Guriev, “chiftelele Pojarskie “ dupa stapanii unui han, unde s-au pregatit pentru prima data, “potage Bagration”, supa crema de vitel cu varfuri de asparagus, inventata de bucatarul de campanie a cneazului Bagration.
Dintre bauturi cea mai cunoscuta este cvasul rusesc (bautura racoritoare acrisoara, preparata din fructe sau din apa, paine si malt), iar pentru Siberia, “mors”, din suc de fructe. Printre bauturile tari se numara arhicunoscuta si raspandita votca. Redevin populare bauturile pe baza de miere si “sbiter”-ul, avand in vedere ca, asemanator Poloniei, teritoriul rus nu este propice pentru cultivarea vitei de vie si producerea vinurilor. Sbiterul este foarte util pe vreme ploioasa si umeda, toamna si primavara.
Bucataria poloneza pe langa preparatele intalnite pe tot teritoriul slav include unele feluri deosebite, cum ar fi “bigos” (varza cu carne), “pirogi” (un fel de galuste cu prune) sau sarlota de ciocolata. Ca bautura tare exista un mare numar de sorturi de votca foarte buna, unele aromate cu diverse arome de fructe si plante, de exemplu, “Zubrovka”, aromata ccu “iarba zimbrului”.