Dincolo de faptul ca in Cluj-Napoca gunoaiele sunt peste tot in oras, problema sociala de la Pata Rat se extinde spre cartiere. Dupa inchiderea rampei de saptamana trecuta mai multe grupuri de romi au inceput sa marsaluiasca prin cartierele Clujului la cersit si cautat prin tomberoane. Posibilitatea aparitiei unei epidemii este iminenta mai ales ca majoritatea celor care vin de la groapa de gunoi de la Pata Rat circula cu mijloacele de transport in comun, plini de mizerie, urat mirositori si fara bilet. De la Piata Marasti si cartierul Gheorgheni pana in cartierul Manastur sau Taietura Turcului intalnesti la tot pasul, langa punctele gospodaresti, grupuri de romi care cauta prin gunoaie. Administratia locala este depasita de situatie, iar cetatenii municipiului sunt revoltati de situatie.
La depozitul de gunoi de la Pata Rat activitatea scormonitorilor printre deseuri este la turatie minima. Cei mai disperati dintre tiganii care pana acum o saptamana intorceau deseurile pe rampa in speranta de a gasi bucati de fier vechi sau PET-uri au inceput sa sape la baza dealului, unde in urma cu cativa ani gunoiul a fost acoperit cu un strat protector pe care a inceput sa creasca vegetatie.
Pe rampa caii pasc nestingheriti printre resturile menajere ale clujenilor. O masina sta oprita pe cantarul de la intrare. Cainii misuna de pe o parte pe alta a strazii prafuite. La punctul de colectare fier vechi inghesuiala mare. Asa s-ar putea descrie in cateva cuvinte situatia acutala de la Pata Rat.
Nici nu ajungi bine in oras cand in apropierea pietei agroalimentare de pe strada Dambovitei un tuciuriu trage cu greu un carucior plin pana la refuz cu PET-uri. Soferii incetinesc si il ocolesc cu grija claxonandul.
In spatele pietei Marasti o scormonitoare prin tomberoane isi ridica cu greu sacosa de rafie, semn bun ca a avut o captura prospera azi. In fata parkingului falimentar de pe strada Dorobantilor in timp ce manca inghetata un tigan o intreaba daca a gasit ceva la tomberon. Femeia da din cap afirmativ. Prin piata, cu un copil la piept si cu altul tragandul dupa ea, o femeie de etnie roma apeleaza la mila cetatenilor.
“Da si mie de o paine ca am patru copii si nu am ce sa le dau sa mance. Ne-o inchis groapa si nu mai avem de unde sa scoatem fier vechi. De doua zile n-am mancat nimic si dormim unde apucam ca de mers la gunoaie degeaba mergem”, se vaita printre cumparatorii din piata femeia.
Daca te indrepti spre oras cu autobuzul poti observa cum doi puradei baiat si fata stau inghesuiti pe un scaun in timp ce tatal copiilor incearca sa vorbeasca la telefon. Multi clujeni nu isi permit telefonul la care personajul incearca sa vorbeasca, insa nu reuseste sa se inteleaga cu persoana apelata. La un moment dat isi scoate sapca din cap si incepe sa ii loveasca pe micuti fara ca acestia sa inteleaga de ce. Dupa inca o statie baiatul incepe sa se plimbe printre calatori starnind un val de miros intepator de transpiratie. Calatorii se feresc de atingerea copilului, iar in spatiul format in jurul sau acesta incepe sa faca exercitii de gimnastica la barile de sustinere ale autobuzului. In tot acest timp fata se descalta si in mijlocul culoarului incepe sa se curete intre degetele de la picioare. Aceasta este imaginea unui oras civilizat, de cinci stele ce se doreste a fi Capitala Europeana a Tineretului.
Grupul celor trei coboara la statia de pe Campului si se indreapta spre parcarea supermarketului Kaufland. Odata ajunsi in parcare, printre masini, in soare, cei doi copii incep sa cerseasca fara nici o retinere sub atenta privire a tatalui lor care s-a pozitionat la umbra.
Rampa clandestina de gunoi formata de cateva zile pe Taietura Turcului a starnit numeraose comentarii pe retelele de socializare. Sute de oameni isi spun parerea despre ce a ajuns orasul multi dintre ei afirmand ca este o rusine ceea ce sa intampla in aeste zile cu gunoiul menajer. Cu toate acestea rampa candestina de pe Taietura a devenit un adevarat El Dorado al unei familii de tigani. Acestia si-au mutat resedinta de pe rampa de la Pata Rat in padurea Hoia de unde zilnic merg si scormonesc printre resturile clujenilor lasate in drum de masinile de gunoi.
Incet, dar sigur comunitatea de romi care pana nu demult traia linistita, fericita ca pe rampa de la Pata Rat aveau o sursa de venit, se muta spre cartierele orasului. Fara a fi deranjati de reprezentantii politiei locale, fara ca cineva din partea autoritatilor sa poata face ceva, membrii comunitatii scormonitorilor de la Pata Rat se adapteaza foarte repede situatiei creata de impotenta administratiei locale si judetene de a avea un depozit de gunoi ecologic la standarde europene.