Încă de la aderarea la UE a României, fondurile europene au reprezentat o constantă problemă. Ziar de Cluj i-a solicitat europarlamentarului Daniel Buda să ne clarifice o serie dintre problemele din acest domeniu, recent apărute.
AMPOCU a respins 80% din proiectele UE
AMPOCU a respins 80% din proiectele UE, iar, în urma evaluării proiectelor dedicate dezvoltării comunităţilor marginalizate, un important număr de experţi în fonduri europene au atras atenţia, printr-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului, miniştrilor de resort şi Comisiei Europene, asupra vicierii rezultatelor. Experţii din domeniul fondurilor europene au solicitat demisia conducerii Autorităţii de Management al Programului Operaţional Capital Uman (AMPOCU) pentru respingerea nejustificată a 80% dintre proiectele depuse, evaluarea imparţială, echidistantă şi în acord cu Regulamentele europene și cu prevederile ghidurilor generale şi specifice, suplimentarea fondurilor alocate apelurilor deschise, în loc să fie relansate apelurile, şi o întâlnire de urgenţă cu miniştrii de resort pentru rezolvarea situaţiei.
Ziar de Cluj i-a solicitat europarlamentarului Daniel Buda un punct de vedere referitor la această situație, întrebându-l dacă nu cumva, din lipsă de bani, Guvernul și-a pregătit agenția pentru a respinge proiectele, în mod nejustificat:
„Situaţia prezentată în scrisoarea deschisă transmisă în spaţiul public de către experţii în absorbţia fondurilor europene cu privire la respingerea de către Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman a peste 80% dintre proiectele depuse, este o situaţie alarmantă care în mod cert trebuie să genereze de urgenţă o analiză din partea Guvernului României, a Ministerului Fondurilor Europene şi chiar a Comisiei Europene. Este inadmisibil ca sute de proiecte să fie respinse fără a se oferi explicaţii, în condiţiile în care o bună absorbţie a fondurilor europene se poate realiza doar printr-o comunicare eficientă între autorităţile de resort şi organismele beneficiare.
Din păcate, constatăm un autism exacerbat din partea Guvernului României şi în special din partea ministrului Fondurilor Europene, doamna Rovana Plumb, în gestionarea eficientă a acestui portofoliul extrem de important pentru România.
Birocratizarea excesivă, hăţişul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene precum şi schimbarea regulilor în timpul jocului sunt principalele probleme cu care se confruntă România comparativ cu alte state membre ale UE. Nu în ultimul rând, subliniez obtuzitatea şi rigiditatea organelor de audit din România care, de foarte multe ori, interpretează regulamentele şi directivele europene în sens distructiv şi nu constructiv, ceea ce duce la un efect, dacă vreţi, inhibitoriu asupra potenţialelor beneficii aduse de fondurile europene.
Totodată, aş sublinia faptul că de multe ori autorităţile de resort din România adaugă în mod nepermis la cele 2-3 condiţionalităţi stabilite de Bruxelles alte 20-30, cu aceeaşi consecinţă şi anume îngreunarea procesului de absorbţie a fondurilor europene.
Este regretabil ca din cauza acestui imobilism România ajunge să se claseze, din nou, pe ultimele locuri între statele UE în privinţa absorbţiei eficiente a fondurilor europene şi mai mult, ţara noastră să fie din nou pasibilă de sancţiuni în raport cu Comisia Europeană pentru procedurile absurde impuse beneficiarilor, proceduri care de multe ori încalcă chiar legislaţia europeană.
În mod cert, cei care se fac vinovaţi de aceste abuzuri trebuie traşi la răspundere pentru că este inadmisibil ca fondurile puse la dispoziţie de UE pentru comunităţile marginalizate să nu ajungă la beneficiarii de fapt şi de drept, ci să fie blocate din rea credinţă sau incompetenţă.
Voi adresa o scrisoare Comisiei Europene, atât domnului preşedinte Jean-Claude Juncker, cât şi Comisarului European pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, doamna Marianne Thyssen, cărora le voi solicita un punct de vedere cu privire la situaţia absurdă cu care se confruntă experţii din ţara noastră în accesarea fondurilor europene”, a declarat Daniel Buda.
Finanțarea prin planul Junker
Europarlamentarul clujean i-a cerut premierului Sorin Grindeanu să prezinte de urgență lista de proiecte trimise la Bruxelles spre finanțare pe planul Junker, deoarece există peste 350 miliarde de euro care pot să fie cheltuiți pentru diverse proiecte de infrastructură, și nu numai, la nivelul statelor membre, iar România este rușinea Europei la acest capitol. Daniel Buda a explicat pentru Ziar de Cluj solicitarea sa:
„Legat de fondurile puse la dispoziţie statelor UE prin Planul Juncker pentru Investiţii, i-am solicitat şi îi solicit în continuare premierului Sorin Grindeanu să ne prezinte lista de proiecte care au fost trimise la Bruxelles, în vederea finanţării în cadrul programului Juncker, deoarece există în momentul de faţă peste 350 de miliarde de euro care pot să fie cheltuiţi pentru diverse proiecte de infrastructură şi nu numai, la nivelul statelor membre. Am participat acum două săptămâni la o şedinţă a Comisiei de Dezvoltare Regională al cărui membru sunt, iar Vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Jyrki Katainen, responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară şi serviciile financiare, ne-a transmis faptul că România este ultima ţară în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene în cadrul Planului Juncker pentru investiţii şi că nu înţelege de ce România nu exploatează, nu valorifică această oportunitate de a dezvolta şi de a face proiecte în cadrul acestui program, domnia sa spunând că a avut discuţii inclusiv cu Guvernul, cu băncile, dar că, din păcate, lucrurile nu se mişcă în această direcţie.
Este jignitor şi supărător pentru mine, ca europarlamentar român, să particip la o şedinţă cu 150 de persoane şi să îl aud pe vicepreşedintele Comisiei dând exemplu negativ România că nu este în stare să fructifice aceşti bani.
Atâta timp cât autorităţile naţionale nu conştientizează faptul că fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană reprezintă şansa dezvoltării României, o şansă pe care alte state o maximizează la maximum, nu vom putea emite pretenţii de a fi competitivi şi performanţi în Europa”, consideră Daniel Buda.
Încetarea valabilității tratatelor bilaterale de investiții
În data de 27 februarie 2017, Parlamentul a adoptat Legea nr. 18/2017 privind aprobarea încetării valabilității tratatelor bilaterale de investiții („TBI”) intra-UE. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 198 din 21 martie 2017 și a intrat în vigoare în data de 24 martie 2017. Legea nr. 18/2007 aprobă încetarea valabilității prin acordul parților sau prin denunțare unilaterală a tuturor celor 22 de TBI-uri intra-UE, în prezent în vigoare, încheiate de Romania și listate în Anexa la Lege.
Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 18/2017, Guvernul va putea iniția procedurile diplomatice pentru încetarea TBI-urilor intra-UE, în temeiul regulilor care guvernează încheierea și încetarea tratatelor internaționale, prevăzute de Legea nr. 590/2003 privind tratatele. După încheierea procedurilor pentru încetarea valabilității fiecărui TBI, Ministerul Afacerilor Externe va emite un Ordin prin care va face cunoscută data la care acordul denunțat își încetează efectele. Ordinul respectiv va fi publicat in Monitorul Oficial în termen de 10 zile de la data încetării valabilității respectivului TBI.
Ziar de Cluj l-a întrebat pe europarlamentarul Daniel Buda cum va afecta această lege investițiile la nivelul județului Cluj:
„În ceea ce priveşte legea Nr. 18/2017 privind aprobarea încetării valabilităţii tratatelor bilaterale de investiţii („TBI”) intra-UE, România a luat decizia de a pune capăt TBI-urilor intra-UE din cauza incompatibilităţii unora dintre prevederile acestora cu cele ale dreptului UE privind piaţa unică. Această lege era necesară în contextul în care, în data de 18 iunie 2015, Comisia Europeană a iniţiat procedura de infringement cu privire la încetarea valabilităţii TBI-urilor intra-UE împotriva a cinci state membre, inclusiv România pentru acordul cu Suedia. Aşadar, România a optat pentru soluţia încetării efectelor tuturor TBI-urilor intra-UE, pentru a evita alte consecinţe nefavorabile pe viitor însă vom vedea în ce măsură această lege va afecta investiţiile din Cluj sau din România”, a declarat Daniel Buda.