”Drumul județean 161A, pe tronsonul Apahida – Cojocna – Iuriu de Câmpie, beneficiază de lucrări de reparații.” – se arată într-un comunicat al CJ Cluj din iunie 2021. ”Lucrările au demarat din localitatea Iuriu de Câmpie și se desfășoară pe direcția Cojocna – Apahida. În această fază sunt executate, în paralel, lucrări constând în frezarea zonelor afectate, plombarea gropilor cu îmbrăcăminte asfaltică, tratarea burdușirilor și a tasărilor, colmatarea rosturilor, aducerea la profil a acostamentelor, dar și lucrări de așternere a covorului asfaltic pe sectorul de drum unde s-au realizat, în prealabil, lucrările pregătitoare în vederea asfaltării. Până în acest moment au fost deja asfaltați peste 3 kilometri, pe ambele sensuri de circulație.”
Cu poză:
Culmea este că, tot în iune 2021, dintr-un alt comunicat al CJ Cluj aflăm că: ”Consiliul Județean Cluj a finalizat asfaltarea drumului județean 161A Iuriu de Câmpie – Ceanu Mare.”
Tot cu poză:
În 2017, așa arăta acest oropsit drum:
Suntem în 2023 și drumul asflatat în 2021 arată așa:
Ioan Moldovean, a postat pe pagina sa de socializare aceste imagini:
Sincer nu pricepe unde este asfaltul din 2021 – poate s-a asfaltat numai între localități sau, poate ce spune domnul Ioan Moldovan: ”nu mai putem circula pe stradă Republicii din cauza deteriorării drumului de către utilajele agricole de mare tonaj care circulă pe această stradă.”
Primarul comunei Cojocna, de care aparține satul Iuriu de Câmpie este penelistul Sorin Radu Ranga:
În 2008, un consilier local sustinea că primarul Sorin Radu Ranga, pe atunci de la PD-L, apare cu sute de hectare pe lista de subvenții. Consilierul local PNL Iacob Cîmpean a depus o sesizare la Prefectura Cluj, în care cerea să se verifice situația terenurilor cu care apare primarul comunei, Sorin Radu Ranga, pe listele pentru subvenții ale Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Cluj. “Am depus această sesizare după ce am văzut că primarul apare de câteva ori pe o listă a APIA, cu suprafețe însumate de circa 270 ha. De unde să aibă primarul atât teren? Am cerut să se verifice dacă nu cumva este vorba de terenurile comunei care nu s-au dat în chirie, să nu le fi trecut pe numele lui” – declara consilierul.
De ce ne interesează această declarație? Că vorbește despre terenuri agricole care trebuiesc lucrate. Și sunt lucrate de ”utilajele agricole de mare tonaj care (poate) circulă pe această stradă” a Republicii din Iuriu de Câmpie. Poate verifică cineva?
În rest îl vedeți și-i puteți citi poveștile într-un material publicitar din 2012:
Turism, care va să zică. Turism extrem în noroaie.
Plus noroiul jafului de la Băile Cojocna..
O comisie formată din mai mulți consilieri locali de la Cojocna au efectuat un control la societatea care administrează Băile Cojocna, considerată o perlă a Transilvaniei. În 2010, Băile Cojocna au fost modernizate în cadrul unui proiect european, în valoare de cinci milioane de euro. De atunci, acest obiectiv turistic este căpușat de interese politico-financiare.
”Asa cum reiese din continutul raportului, la interval de un an de la preluare, datoriile la bugetul de stat s-au triplat, datoriile la bugetul local sunt si ele foarte mari si exista furnizori inca neplatiti. Neavand toate documentele la dispozitie, nu cunoastem dimensiunea reala a datoriilor, stim ca, daca insumam datele noastre cu majorarea de capital social, depasim suma de 500 000 ron/ 100 000 euro. Cum se poate explica acest lucru cetatenilor comunei, care au avut din nou de castigat doar praf, aglomeratie si drumuri blocate?! Ce justificare vom gasi pentru faptul ca, in loc sa investim in proiecte pentru comunitate am imprumutat 200 000 de ron si in loc sa fie transformate in profit ne trezim la sfarsit de sezon cu o suma inca o data si jumatate mai mare de datorie?!”, se arată în acest raport.
În raport se mai arată că redevența nu a mai fost plătită de o bună perioadă de timp, iar asta a dus la nulitatea contractului de asociere dintre Primăria Cojocna și firma privată care administrează Băile Cojocna.
”Si va ramane fara bani, deoarece si-a incalcat si acordul prin care se obligau sa restituie prima transa din majorarea de capital social, sub sanctiunea recuperarii intregii sume. Concluzia este ca suntem obligati ca in decurs de 30 de zile sa recuperam cei 200 000 de lei imprumutati. Necazul este ca nu vom avea de unde, conform ultimului raport de activitate, soldul din banca si cel din casa nu insumeaza mai mult de 140 000 ron, suma care scade luna de luna, deci aportul de capital social nu va putea fi recuperat conform acordului semnat in primavara. Planul de afaceri a fort o poveste frumoasa, bugetul de venituri si cheltuieli nu a fost respectat dar nici rectificat, comuna are in continuare de pierdut si noi, Consiliul local, suntem responsabili pentru acest lucru”.
