Ia citiți ce scoatea pe gură Însuși El, Maestrul, Excelența Sa și Primarul Emil Boc în martie, anul curent, aflat sub presiunea opiniei publice, indignată, pe bună dreptate, de distrugerea sistematică a simbolurilor Clujului, sub mandatele sale non-administrative:
“Am fost extrem de încântat de soluția concursului de soluții de pe Kogălniceanu, a câștigat o firmă de la Cluj. Apoi ați văzut ce a făcut. Nu mi-am putut imagina că o firmă merge și ia alte aprobări, peste ceea ce a câștigat. Nu am văzut și partea Comisiei de Monumente să spună că nu e bine. Am despicat firul în patru. Eu ca primar nu sunt responsabil cu detaliile tehnice, ci a specialiștilor și tehnocraților. Și Comisia asta e un fel de fata morgana, ar trebui să-și asume în cetate și să spună că a aprobat pentru următoarele motive. Cel care și-a încălcat, în primul rând, deontologia profesională este proiectantul. Dacă venea la mine să mă întrebe cum vrea să schimbe soluția, cred că l-aș fi dat afară din birou înainte de a închide gura. Nu m-a informat”.
Deci: el e mic, nu știe nimic.
Nu a văzut ce a decis Comisia de Monumente. Deci: nu cunoaște, el e ca ”centrul imaculat”: s-a făcut fără știința lui – n-a văzut nimic, deși e plină pagina lui de Facebook de fotografii de la multiplele vizite pe șantierul de pe Kogălniceanu, ba dând la lopată, ba la mistrie, ba din mână, ba din gură – deh, chestii la care se pricepe cu adevărat, profesionist.
Deci: e și chior. Sau mincinos, la alegere.
Ca beneficiar al lucrării (el fiind Șefu’, Supremul, Cârmaciul Primăriei Cluj-Napoca, prin urmare, reprezentantul legal), NU E TREABA LUI.
Plus: și ”Comisia” aia a lui pește, care nu-și asumă, care nu spune de ce a aprobat ceea ce a aprobat – deși nimeni, deși s-a cerut public acest lucru, nu a văzut vreo autorizație prin care această ”Comisie” a lui pește a aprobat demolarea soclului și a autorizat plantarea statuii între dale. Nu știm nici în ziua de azi ce specialist/specialiști a/au asistat la întreaga operațiune de manipulare a monumentului, plus multe alte operațiuni despre a căror legalitate ne îndoim.
Joi, prezent în public la o lansare de carte, nu s-a putut abține să nu-și tragă peste costum chiloțelul de ”superman” și să nu se bată în pieptuț cu cărămiduța luptei pe care Însuși El a dus-o cu Comisia de Monumente să se readucă la stadiul inițial ”Școala Ardeleană”.
”Viziunea inițială a comisiei de monumente, pe baza propunerii proiectantului, a fost de amplasare la sol.
Și acel proiect a trecut de comisia de monumente, nu în componența de astăzi, e vorba de componența comisiei de monumente a ministerului Culturii, care are Direcția Județeană de la Cluj.
A trecut în forma amplasării la sol.
Evident, când dumneavoastră, mulți dintre cei prezenți astăzi aici, și alții, care m-au sesizat cu privire la modul cum arată acest grup statuar, am luat atitudine.
Și am spus că nu respectă valoarea, tradiția, locul și importanța pe care Școala Ardeleană o are în cultura românească, și profilul cultural și educațional al Clujului, și în consecință această soluție nu o pot accepta.
Și am deschis dezbaterea publică din nou, cerând comisiei de monumente să găsească o altă soluție.
Au fost șase ședințe în care nu s-au pus de acord. Ba e prea înalt, ba e prea mic soclul, ba e la stânga, ba e la dreapta. Văzând această indecizie a membrilor comisiei de monumente, am spus: «O.K. Încheiați această discuție și veniți să amplasați exact cum a fost». În forma cunoscută de toți, care n-a fost contestată de nimeni, n-a fost controversată. «Dacă nu vă puteți înțelege pe o formulă, în urma unei dezbateri din cetate, dacă nu vă puteți pune de acord, experții, atunci păstrăm ceea ce există pentru că ne reprezintă pe toți.
Așa cum a fost de 50 de ani, așa poate fi și în următoarea sută de ani.
Ne bucurăm că ieri (joi –n.red), comisia de monumente a acceptat această variantă și Grupul Statuar „Școala Ardeleană” va avea exact forma soclului pe care a avut-o anterior”
Emil Boc a luat atitudine după ce i s-a bătut obrazul inclusiv din cercul interior al rromânilor verzi de la Academia Română. Atitudinea fu prin martie, după zeci de luări de poziție – și așa de tare s-a grăbit cu atitudinea (cu tot noianul de critici și atenționări din spațiul public care au mai curs de atunci, inclusiv săptămâna trecută), încât a realizat ceva de abia la finalul lui iulie. ”Ritmul lui Boc: 100 de metri de asfalt într-un an”, care va să zică.
Și, încă nu am văzut atitudinea și zbaterea pentru reamplasarea bustului lui Emil Racoviță pe vechea locație.
Măcar am aflat că a existat o decizie de Comisie a Monumentelor care a ciuntit un monument. Și nu este cum am crezut prima dată, că s-a mutilat monumentul fără nicio decizie.
DAR: Comisia, dar în altă componență, este de vină cu privire la viziunea amplasării la sol a ”Școlii Ardelene”, nu ”cel care și-a încălcat, în primul rând, deontologia profesională”, adică ”proiectantul”. Cel care, ”Dacă venea la mine să mă întrebe cum vrea să schimbe soluția, cred că l-aș fi dat afară din birou înainte de a închide gura”. Și care ”Nu m-a informat”.
Ne reîntoarcem la partea în care Însuși El, Șefu’ (după cum i se gudură pe la piciorușe toți sinecuriștii PNL Cluj puși, de 18 ani, în pita banilor publici), El, Stăpânul Ștampiluței (fără de care nu răsare niciun bloc de cumetrie peste casa vreunui amărât), a fost pe dinafara unui proiect pentru care s-a organizat concurs internațional, concurs cu care s-a lăudat pe toate gardurile presei locale de chitanțier. A fost neștiutor și neinformat cu privire la un șantier în care a fost omniprezent, să ne prezinte cum dă la lopată, să ne arate cum știe să dea din mânuțe, de și Nea’ Ceașcă ar fi fost invidios…
ȘI NE ÎNTREBĂM: Dacă NU E TREABA LUI, ce a căutat în Comisia de Monumente să își impună un punct de vedere, să-i facă pe ăia (independenții lui pește) să dea o decizie după cum s-a lăudat chiar el că s-a dat?
Deci, micuțul care nu știa nimic și a cărui treabă nu era, a reușit să-și impună punctul de vedere unei Comisii aparținând de un Minister, nu de municipalitate?
Nici nu ne mai întrebăm dacă este legal ce a făcut, câte altfel de ”impuneri” de ”voință politică” a realizat Emil Boc la viața lui politică – chiar nu este treaba noastră, ci a procurorilor (dar ei dorm, visând la retragerea în pensie la 50 – 55 de ani, cu zeci de mii de lei pensie specială, că și-au făcut datoria).
Noi numai ne bucurăm că opinia publică a reușit să își impună punctul de vedere.
Dar, mai rămâne o întrebare: din banii cui se va realiza noul soclu?
Chiar nu v-ați săurat de atâtea minciuni?